Se vede o explozie a cererii de staţii de încărcare electrice, dar ceea ce lipseşte este infrastructura şi o politică coordonată în domeniu, a declarat Bogdan C. Niţu, director general TSG Romania în cadrul conferinţei ZF Transporturi, Logistică&Automotive.
”Noi putem instala şi 20.000 de staţii pe an în România. Dar ne lipseşte infrastructura şi o politică coordonată în domeniu. Instalarea unei staţii este simplă”.
El a adăugat că electromobilitatea nu este o soluţie unică pentru viitor. E nevoie de hydrogen verde, de LNG şi asta se întâmplă deja în alte ţări europene.
”România este capabilă să crească accelarat în criză. Si asta ne face foarte optimişti. Putem reduce decalajele între noi şi restul Europei”
În prezent, cea mai mare cerere este pentru hiper-chargere, staţii de 300 kW.
”E criză în toată Europa pe acest segment. Noi le putem aduce repede. Dar din păcate în România ele funcţionează la 10-20% din capacitate pentru că lipseşte infrastructura şi sunt multe bariere legislative şi tehnice pentru a fucnţiona aşa cum sunt gândite”.
Bogdan C. Niţu spune că în următorii ani, cei mai mulţi bani în reţele vor fi investiţi de companiile din oil&gas pentru staţii de încărcare de mare putere.
” Toţi ştiu că trebuie să facă tranziţia spre electromobilitate.”
Ce a mai declarat Bogdan C. Niţu:
În urmă cu 3 ani, la nivel de grup, zona de electromobilitate genera 1 mil euro în afacerile grupului, acum generează 120 mil euro în UE. În România, în urmă cu trei ani, aveam 2-3.000 euro din acest segment, am terminat 2022 cu un mil euro, iar în 2023 estimăm că vom trece de 3 mil euro. Am instalat 100 de staţii de mare putere şi probabil vom instala peste 200 statii de mare putere în acest an.
În maxim 2 ani toate staţiile principale de distribuţie carburanţi vor avea şi staţii electrice. Toate staţiile premium ale celor trei operatori vor avea aşa ceva. Poate în oraşele mai mici va dura până la 5 ani.
CNAIR a organizat nişte licitaţii la care trebuia să participle toate marile companii din oil&gas pentru staţii pe autostrada A7. Condiţia era să aibă staţii de putere mare şi de alimentare cu hydrogen sau LNG. Aşa impunea UE pentru PNRR, fără un studio de fezabilitate însă. LIniile de înaltă tensiune sunt foarte departe de locul în care ar trebui să existe aceste staţii. De aceea, pe unele loturi nu a participat nimeni la licitaţii. Erau costuri prea mari, fără sens din punct de vedere economic. Staţia este cel mai simplu lucru de făcut. Trebuie să vii de la înaltă tensiune la medie şi joasă.
Staţiile vor include şi panouri fotovoltaice, pentru a compensa lipsa de putere din reţea. Nu poţi acoperi tot necesarul de putere doar cu panouri. Poţi obţine un spor de putere prin panouri, poţi acoperi două staţii mai mici, dar pentru camioane, pentru vehicule mari ai nevoie de spor de putere de la o linie de înaltă tensiune.
Cred că electromobilitatea se confruntă cu sfârşitul copilăriei.
Cred că avem un avantaj competitiv pentru că avem şi partea de instalare , proiectare, dar şi mentenanţa ulterioară. Am văzut staţii lăsate în paragină, de care nu se mai ocupă nimeni. Avem 40 de oameni, din care 30 au autorizaţia ANRE. Staţia este doar o bucăţică dintr-un puzzle, avem şi panouri oto, şi baterii de stocare
Ne uităm la parteneriate cu importatori şi cu distribuitorii de maşini, cu deţinătorii de flote, care vor avea nevoie de noi pentru dezvoltarea infrastructurii şi mentenanţa ei.
