Liderii celor mai mari bănci din sistem, afiliaţi la Asociaţia Română a Băncilor (ARB) şi/sau la Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR), s-au adunat ieri în premieră la aceeaşi masă într-o tentativă care poate fi interpretată drept tardivă, de a combate pe aceeaşi voce legea dării în plată.
Sergiu Oprescu - preşedinte ARB şi CEO al Alpha Bank, Steven van Groningen - preşedinte CPBR şi CEO al Raiffeisen Bank, Sergiu Manea - CEO al BCR, Mihai Bogza - preşedinte CA Bancpost, Radu Gheţea - CEO CEC Bank, Michal Szczurek - CEO al ING Bank şi Florin Dănescu - preşedinte executiv al ARB au prezentat punctul de vedere al comunităţii bancare despre impactul pe care legea dării în plată îl va avea pentru bănci, dar şi pentru întreaga economie.
„Nota de plată“ după aplicarea legii privind darea în plată a imobilelor va fi plătită într-o primă fază de bancheri, însă costurile finale vor fi transferate către clienţi, vor fi suportate de români, au avertizat bancherii.
„BNR a venit cu o cifră de posibil impact de 2-4 mld. lei. Nu o comentăm, pentru că include referiri la portofolii complexe, ale tuturor băncilor. Cine plăteşte nota de plată? Într-o primă fază, băncile pentru că trebuie să constituie provizioane suplimentare. În mod evident, este o pierdere pentru sistemul bancar. Poate fi suportată de sistem? În mod cert, da. Dar acesta este doar primul pas de impact. Ce se întâmplă mai departe? După promulgarea legii se dau case în plată, băncile vor fi obligate să le vândă, creşte oferta pe piaţă. Pentru a se proteja de risc, băncile vor înăspri condiţiile de creditare“, a declarat Sergiu Oprescu, preşedintele ARB.
Legea dării în plată a fost aprobată în unanimitate de Senat pentru creditele cu garanţie imobiliară mai mici de 150.000 de euro şi va fi discutată săptămâna viitoare în Camera Deputaţilor, care va avea ultimul cuvânt de spus în ceea ce priveşte proiectul de act normativ.
Băncile vor fi obligate să constituie provizioane pentru a compensa riscul ce apare ca urmare a apariţiei acestei legi, chiar dacă nu există încă imobile date în plată, iar resursele băncilor pentru alocarea de noi credite se vor diminua. „Majoritatea tăcută este formată în principal din deponenţi, antreprenori, societăţi comerciale, IMM-uri şi inclusiv de debitori ai sistemului bancar care au reuşit, chiar cu greutate, să îşi plătească ratele la bancă. Facem apel la această majoritate să se exprime pe această temă, să se trezească, pentru a nu fi făcuţi răspunzători tot noi, în viitor, pentru aceste efecte“, a mai spus Oprescu.
Bancherii au avertizat că vor majora avansul la creditele ipotecare dacă va fi aprobată legea privind darea în plată a imobilelor, însă trei bănci - Raiffeisen, Bancpost şi Banca Românească - au decis să facă deja această mişcare pentru împrumuturile imobiliare în lei şi euro, în timp ce BRD-SocGen a majorat deocamdată doar pentru euro la creditele ipotecare de peste 25 de ani, în toiul dezbaterilor din Parlament privind darea în plată.
Reacţiile analiştilor şi antreprenorilor la discuţiile privind impactul legii dării în plată
Dragoş Cabat, analist economic:
Schimbările aduse de legea dării în plată se vor vedea în volumul de credite ipotecare vândute de bănci pe termen scurt. După primele şase luni, timp în care volumul de credite ipotecare acordate va scădea brusc, băncile se vor ajusta la noile condiţii din piaţă. Cu toate acestea, avansul cerut pentru creditele imobiliare şi ipotecare va creşte către 40 – 50%, ceea ce va reduce cererea de credite şi numărul persoanelor fizice care vor putea accesă aceste credite. Dacă legea va rămâne în actuala formă, este foarte posibil că Programul Prima Casă să nu mai fie interesant pentru bănci şi să devină inoperabil.
Anghel Ion, prof. univ. dr., director al departamentului de analiză şi evaluare economico-financiară din cadrul ASE:
În România nu există o cultură a mutatului, cum este de exemplu în SUA. Dacă un român ia un credit cu finanţare bancară, în mod normal nu ar renunţa la locuinţă. Desigur sunt şi cazuri excepţionale, dar este foarte puţin probabil ca oamenii să renunţe la imobil. În schimb legea este bună pentru cei care au făcut speculaţie imobiliară. Dacă regulile se schimbă în timpul jocului, băncile vor fi mai reticente. Este firească înăsprirea creditării din partea băncilor pentru că riscul este prezent.
Dan Ostahie, proprietarul Altex, cel mai mare retailer de electronice şi electrocasnice:
Povestea trebuie privită începând de acum 20 de ani. În România, băncile de 20 de ani au prin sistemul de creditare ipotecar drepturi în exces faţă de persoanele fizice spre deosebire de persoanele juridice. Responsabilitatea principală este la BNR şi în primul rând la guvernatorul Mugur Isărescu pentru că nu a promovat niciodată dialogul între instituţiile bancare şi lumea reală. De 20 de ani, creditul ipotecar în România nu a fost reformat. BNR este mediator şi reglementator şi nevenind cu reglementări în favoarea persoanelor fizice s-a creat această disproporţie. Sergiu Oprescu, preşedintele ARB, face o anticipare corectă în condiţiile aprobării legii dării în plată prin afirmaţiile sale, dar din păcate nu face altceva decât să forţeze o poziţie de forţă de pe o altă poziţie de forţă. De aceea consider că bancherii trebuie să se dea jos din turnul de fildeş, să vină să negocieze cu parlamentarii, tocmai pentru a găsi o soluţie reală.
Vremuri grele pentru bancheri
Sergiu Oprescu, CEO Alpha Bank şi preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor:
BNR a venit cu o cifră de posibil impact, de 2-4 mld. lei. Nu o comentăm, pentru că include referiri la portofolii complexe, ale tuturor băncilor. Cine plăteşte nota de plată? Într-o primă fază băncile pentru că trebuie să constituie provizioane suplimentare. În mod evident este o pierdere pentru sistemul bancar. Poate fi suportată de sistem? În mod cert, da. Dar acesta este doar primul pas de impact. Ce se întâmplă mai departe? După promulgarea legii se dau case în plată, băncile vor fi obligate să le vândă, creşte oferta pe piaţă. Pentru a se proteja de risc, băncile vor înăspri condiţiile de creditare.
Noi ca sistem bancar nu trebuie să fim iubiţi, ci doar înţeleşi. Cred că vina noastră principală în toată această perioadă este că poate nu am reuşit să ne facem înţeleşi şi asta este poate o carenţă din punct de vedere al modului în care noi am ştiut să investim în educaţia financiară a clienţilor noştri. Acest lucru ar trebui să se schimbe. O să facem eforturi în această direcţie.
Asistăm în clipa de faţă la o serie de luări de poziţii care din punctul meu de vedere sunt populiste si se pot face cu costul întregii societăţi.
Nu am negat niciodată şi suntem primii care recunoaştem că există un client reprezentat de cazuri sociale, există un client reprezentat de oameni care, din diverse motive, nu mai pot să mai plătească rata la credit, cazuri sociale pentru care sistemul bancar trebuie să vină cu soluţii. De fapt, la nivelul fiecărei bănci, aceste cazuri sociale sunt adresate şi în prezent pe tot ce înseamnă istoric, portofoliu de credit. Se poate face mai mult pe acest subiect? Cu siguranţă, da! Putem să venim cu criterii de identificare a acestor cazuri sociale, putem să venim cu abordări punctuale, putem să venim cu abordări la nivel de sistem, putem să oferim o garanţie clientului care intră într-un astfel de caz social că situaţia sa va fi tratată cu anumite standarde de corectitudine la nivelul industriei. Dar acest lucru nu se poate face decât pe bază de dialog şi de aplicare pe fiecare caz în parte.
Majoritatea tăcută este formată în principal din deponenţi, antreprenori, societăţi comerciale, IMM-uri şi inclusiv de debitori ai sistemului bancar care au reuşit, chiar cu greutate, să îşi plătească ratele la bancă. Facem apel la această majoritate să se exprime pe această temă, să se trezească, pentru a nu fi făcuţi răspunzători tot noi, în viitor, pentru aceste efecte.
Sergiu Manea, CEO al BCR:
Darea în plată este în momentul de faţă un simptom al unui interes pe termen scurt.
Întrebarea este care este interesul nostru pe termen mediu şi lung ca ţară;
Interesul sistemului bancar este de a păstra România ca oază de stabilitatea şi creştere economică;
Ideea că băncile sunt iubite sau neiubite ne preocupă.
Conflictul dintre sistemul bancar şi consumatori este o temă falsă.
Steven van Groningen, CEO al Raiffeisen Bank şi preşedintele Consiliului Patronatelor Bancare:
Pierderea adevărată, în urma aplicării Legii dării în plată nu este pentru pentru sistemul bancar, ci pentru România în general.
La nivel internaţional, dacă arătăm că dreptul de proprietate nu este respectat, impactul va fi mult mai mare pentru România decât pentru sistemul bancar
Legea trebuie să definească foarte clar cazul social.
Radu Gheţea, CEO al CEC Bank:
În acest moment, dacă ar fi să ne uităm la forma avizată în Senat s-au făcut nişte paşi. Nu sunt enormi. Forma din Senat este diferită de formă iniţială. Au apărut nuanţări, care, eu sper ca la nivelul Camerei Deputaţilor să fie păstrate şi îmbunătăţite.
Apetitul pentru creditare din partea băncilor ar putea să scadă. Nu mă refer la voinţa băncilor, ci la posibilitataea băncilor de a continua în acelaşi ritm creditarea. Vom fi obligaţi să găsim alternative.
Mihai Bogza, preşedinte al consiliului de administraţie al Bancpost:
Una dintre modificările din Senat aduse la legea dării în plată este plafonul de 150.000 de euro.
Deja se vorbeşte că introducerea acestui plafon ar constitui o discriminare. Însă, de mulţi ani, există un sistem de garantare a depozitelor.
Acum limita este de 100.000 de euro şi nimeni nu a susţinut că ar fi discriminare. Nu este o problemă de discriminare existenţa unui plafon.
Ce efecte anticipează bancherii după aplicarea legii dării în plată
- Se afectează stabilitatea sistemului bancar, siguranţa deponenţilor şi creşterea economică.
- Se ignoră cerinţele şi recomandările autorităţilor naţionale şi europene responsabile în materia bancară şi cu jurisprudenţa (BCE, CE, Guvern, Ministerul Justiţiei, CSM, MFP, BNR)
- Se ignoră principiile unui stat de drept
- Sunt ajutate şi persoanele care pot să plătească, dar nu mai vor (hazard moral)
- Legea insolvenţei personale mai favorabilă clientului este ignorată
- Costul acestei legi va fi plătit de către majoritatea tăcută (deponenţi, debitorii de bună credinţă şi mediul de afaceri)
