♦ La creditele retail noi în lei cu dobândă variabilă acordate în T1/2024 indicele IRCC de referinţă a fost de 5,97% ♦ Piaţa interbancară a avut în februarie 2024 un excedent de lichiditate mare, de peste 47 mld. lei medie zilnică, după ce în ianuarie surplusul urcase la un record de peste 60 mld. lei medie zilnică, cel mai mare nivel de după 2012 ♦ În ciuda excesului de lichiditate, ROBOR la 3 luni a rămas peste 6% şi peste IRCC ♦ Instrumentul de politică monetară relevant în România a devenit dobânda de 6% la facilitatea de depozit (care este remunerată de BNR băncilor care-şi parchează bani astfel), şi nu dobânda-cheie de 7% ♦ Deoarece rata facilităţii de depozit este limita de jos a intervalul de variaţie a dobânzilor din piaţa interbancară, este improbabil ca ROBOR la 3 luni să scadă sub nivelul acesteia, adică sub 6%, potrivit economiştilor. Însă, ROBOR nu a ajuns încă nici la 6,0% ♦ Inflaţia anuală ar urma să scadă spre finalul anului la 4,7% de la 6,6% în 2023, dar BNR a menţinut până acum dobânda-cheie la 7%.
Creditele retail noi în lei ipotecare şi de consum acordate după luna mai 2019, care sunt indexate la noul indice de referinţă trimestrial IRCC, ar urma să aibă dobânzi mai mici în perioada următoare în condiţiile în care IRCC coboară la 5,90% în T2/2024 şi apoi spre 5,85% în T3/2024, sub nivelurile de aproape 6%, unde a oscilat până acum.
Pe de altă parte, deşi a mai scăzut şi ROBOR la 3 luni, folosit la calculul dobânzilor variabile la creditele populaţiei în lei de dinainte de mai 2019, precum şi pentru creditele firmelor în lei, acest indice este tot peste pragul de 6% în pofida lichidităţii record din piaţa interbancară, valoarea de ieri staţionând la 6,05%.
