Pentru prima dată de la intrarea fondului de investiţii Atterbury în acţionariatul Iulius Mall, grupul condus de Iulian Dascălu a ieşit să comenteze care este situaţia asocierii cu acest fond de investiţii, unde gigantul de retail Steinhoff, aflat în mijlocul celui mai mare scandal din acest din final de an, deţine o parte din acţiuni.
„Grupul Steinhoff nu deţine acţiuni directe în cadrul IULIUS. Cele două companii nu au situaţii financiare comune. Compania IULIUS nu este afectată de situaţia în care se află Steinhoff, deoarece nu există o relaţie directă în operarea sau dezvoltarea proprietăţilor noastre. Planurile continuă: finalizarea ansamblului Openville în 2018 şi extinderea reţelei IULIUS MALL la nivel internaţional”, au spus reprezentanţii Iulius.
„Compania IULIUS nu a avut şi nu are o relaţie directă de afaceri cu nicio societate din grupul Steinhoff, nici pe partea de operare a portofoliului de mall-uri, nici pe partea de dezvoltare”, au completat aceştia.
Parteneriatul de tip joint venture 50/50, realizat în vara acestui an, a fost încheiat cu Atterbury Europe. Deţinerea Atterbury în România se realizează printr-o societate înregistrată în Olanda - Atterbury Romania B.V., care este deţinută în proporţie de 100% de Atterbury Europe. Deţinerea indirectă de către grupul Steinhoff se realizează prin acţiuni la nivelul Atterbury Europe.
Grupul Steinhoff nu deţine acţiuni directe în cadrul IULIUS, iar cele două companii nu au situaţii financiare comune.
Cele patru centre comerciale sub brandul IULIUS MALL, lidere de piaţă la nivel regional, au fost dezvoltate în peste 17 de ani de activitate şi reprezintă o performanţă proprie a companiei IULIUS. în continuare, centrele comerciale sunt operate de aceeaşi echipă de property management a companiei IULIUS ca şi până la momentul asocierii, spune Iulius.
„Subliniem faptul că proiectele în curs de dezvoltare, inclusiv ansamblul mixt Openville Timişoara, au fost aprobate de la momentul încheierii parteneriatului, iar resursele financiare sunt asigurate. Planurile de dezvoltare ale companiei IULIUS pe care le are în parteneriat cu Atterbury Europe continuă în acelaşi ritm susţinut ca până în prezent. Obiectivele noastre rămân aceleaşi: finalizarea dezvoltării ansamblului Openville Timişoara şi extinderea reţelei Iulius Mall în regiune, la nivel internaţional”, au explicat reprezentanţii grupului Iulius.
Ansamblul Openville Timişoara, cel mai mare proiect cu destinaţie mixtă din vestul României, va fi inaugurat în trimestrul patru al anului viitor, odată cu finalizarea primei etape de dezvoltare, care va include: 100.000 mp de birouri clasa A, o suprafaţă adiţională de 47.000 mp de retail, un parc de 55.000 mp, un pasaj subteran destinat traficului auto şi peste 1.500 de noi locuri de parcare.
În luna decembrie, compania IULIUS a finalizat o nouă clădire de birouri (peste 13.000 mp), fiind al doilea imobil office inaugurat în Timişoara în anul 2017, după UBC 2 (18.000 mp, în luna ianuarie). Astfel, suprafaţa office totală livrată pe piaţa locală, în decursul unui singur an, a ajuns la 31.000 mp.
În prezent, în ansamblul mixt se lucrează şi la a treia clădire de birouri – UBC 3, cu 19.000 mp închiriabili.
„Openville Timişoara va fi polul de business din vestul ţării. La momentul inaugurării primei etape, componenta de birouri va include o suprafaţă de 50.000 mp în operare (în clădirile UBC 1, UBC 2 şi UBC 3) şi alţi 50.000 mp în construcţie (în clădirea UBC 0). În perioada imediat următoare vor fi demarate lucrările de extindere a Iulius Mall Timişoara, cu o suprafaţă suplimentară de 47.000 mp, ajungând la un total de 118.000 mp închiriabili. Totodată, la începutul anului 2018 va fi demarată construcţia UBC 0, cea mai înaltă clădire din România (155 metri şi 27 de etaje)”, au spus oficialii Iulius.
Lucrările de amenajare a parcului de peste 55.000 mp vor începe în primăvara anului viitor, aici urmând a fi plantaţi peste 1.000 de arbori maturi şi 20.000 de arbuşti proveniţi de la pepiniere din nordul Italiei. Transportul vegetaţiei către Timişoara se află în plină desfăşurare, toţi copacii urmând să fie livraţi până la finalul acestui an.
Proiectul Openville este realizat de companiile IULIUS şi Atterbury şi reprezintă o investiţie estimată la peste 220 milioane de euro.
Christo Wiese şi-a consumat cinci decenii din viaţă pentru a transforma un mic lanţ sud-african de magazine de îmbrăcăminte într-un imperiu al retailului care se întinde pe patru continente cu ambiţia de a ataca supremaţia Ikea pe piaţa mobilierului.
Acum, dezvăluiri că autorităţile germane anchetează Steinhoff pentru nereguli grave de contabilitate l-au pus pe miliardarul Wiese în situaţia de a căuta soluţii de urgenţă pentru salvarea imperiului său. Apropierea de colaps a Steinhoff a adus probleme şi pentru Banca Centrală Europeană, care s-a văzut în poziţia de a finanţa, prin programul său de achiziţii de active, o companie acuzată de nereguli financiare, scrie Reuters.
Acţiunile Steinhoff s-au prăbuşit cu aproape 80% săptămâna trecută după ce CEO al companiei a demisionat, iar boardul a făcut publice „probleme de contabilitate“ care pun sub semnul îndoielii acurateţea evaluării oficiale a activelor la şase miliarde de dolari, notează Financial Times.
Scandalul l-a determinat pe ministrul de finanţe sud-african Malusi Gigaba să ceară celor mai mari trei fonduri de pensii din ţara sa să raporteze ce expunere au la Steinhoff, unul dintre cele mai mari 15 grupuri listate pe bursă ale Africii de Sud. El a spus că neregulile de contabilitate reprezintă „o îngrijorare gravă“.
Viceperşedintele ţării Cyril Ramaphosa a caracterizat scandalul ca fiind „o catastrofă“ deoarece „distruge încrederea în general şi în special pe cea în companii“. Un bancher a descris scandalul ca fiind un „spectacol mizerabil“ deoarece multe dintre cele mai mari instituţii financiare ale lumii au finanţat Steinhoff cu credite, au ajutat cumpania să emită obligaţiuni şi au furnizat resurse pentru investiţii principalului susţinător financiar, Christo Wiese.
Anul trecut, Wiese a pus ca garanţii 628 de milioane de acţiuni Steinhoff pentru credite luate de la Citigroup, HSBC, Goldman Sachs Group şi Nomura Holdings. Miliardarul controlează 23% din acţiunile retailerului. Neregulile de contabilitate au efecte şi asupra BCE. Când banca a plecat la cumpărături de obligaţiuni corporate a găsit atractive şi titlurile Steinhoff.
Acum, când compania este în criză, banca centrală a zonei euro se vede într-o situaţie inedită: este creditorul unei companii în cădere. BCE a cumpărat în iulie obligaţiuni ale Steinhoff, care are operaţiuni în Europa, iar această investiţie îi va aduce probabil pierderi, scrie Handelsblatt. „În acest program, riscul unei afaceri este transferat din privat în sectorul public“, a explicat pentru Reuters Helmut Siekmann, profesor de drept la Universitatea Goethe din Frankfurt. BCE a cumpărat acţiuni Steinhoff prin masivul său program de achiziţii de active prin care stimulează inflaţia şi creşterea economică în zona euro. „Acest caz arată că riscul este prea mare în comparaţie cu beneficiile.“ Nemţii sunt adesea critici ai măsurilor luate de BCE.
Cum BCE este pe cale să epuizeze de pe pieţe obligaţiunile unora dintre statele zonei euro, datoriile companiilor vor deveni probabil tot mai importante în programul de achiziţii de active de 2.550 de miliarde de euro.
BCE nu dă detalii despre valoarea obligaţiunilor sau acţiunilor deţinute la fiecare companie, însă cele mai recente cifre arată că valoarea totală a obligaţiunilor corporate achiziţionate este de aproape 130 de miliarde de euro. Bundesbank, banca centrală a Germaniei, pentru că este cel mai mare acţionar al BCE va suporta cea mai mare parte din eventualele pierderi. Instituţia germană a avertizat asupra riscurilor asociate cu schema la care s-a angajat BCE şi a început deja să pună deoparte bani pentru a le acoperi.
„BCE trebuie să adopte standarde etice mai înalte“, concluzionează Reinhard Hans B¸tikofer, europarlamentar din partea Partidului Verzilor din Germania. La începutul săptămânii, obligaţiunile Steinhoff încă mai figurau pe lista activelor deţinute de BCE.
Prăbuşirea acţiunilor pe burse au făcut ca Wiese să-şi vadă evaporându-se până la sfârşitul săptămânii trecute aproape trei miliarde de dolari din averea sa, care a ajuns la 1,8 miliarde de dolari. Wiese, în vârstă de 76 de ani, este unul dintre cei mai respectabili oameni de afaceri din Africa de Sud. Wiese a preluat acum conducerea Steinhoff, care, ca reacţie la scandal, a cerut PwC să investigheze neregulile de contabilitate. Compania încearcă să-şi asigure investitorii că are suficientă lichiditate pentru a-şi susţine operaţiunile.
Wiese, care se descrie ca fiind „realist şi pragmatic“, a pus bazele retailerului său de îmbrăcăminte, Pepkor, în anii 1960, în Upington, la marginea de sud a deşertului Kalahari. A studiat dreptul la Stellenbosch, un oraş dominat de populaţia albă vorbitoare de afrikaans. Ca om de afaceri, Wiese a devenit o legendă cu transformarea aprozarelor de buget Shoprite dintr-un lanţ cu doar şase magazine în anii 1970 într-un colos cu sute de centre de vânzare în întreaga Africă. Wiese şi Markus Jooste, CEO-ul veteran care a demisionat, au fost peronajele cheie în reinventarea Steinhoff dintr-un modest furnizor de mobilă făcută în era comunistă în Europa de Est într-un retailer global care cucereşte din cota de piaţă a Ikea.
Steinhoff este într-o ofensivă de achiziţii din 2011, când a preluat retailerul francez de mobilă Conforama. Cumpărăturile de anul trecut includ brandurile Mattress Firm şi Poundland. Compania are acum datorii de aproape zece miliarde de euro, dar deţine peste 40 de branduri în mai mult de 30 de ţări.
Scandalul a pornit de la o anchetă a procurorilor germane din oraşul Oldenburg, în apropierea căruia se află sediului operaţiunilor europene ale Steinhoff. Aceştia cercetează din 2015 dacă nu cumva veniturile companiei au fost umflate artificial.
Steinhoff a anunţat că ia în considerare vânzarea de active de cel puţin un miliard de euro pentru creşterea lichidităţilor.
