Germania, Franţa şi Marea Britanie, cei mai mari membri ai UE, au cerut „acţiune de urgenţă“ pentru rezolvarea problemei zecilor de mii de refugiaţi care încearcă să pătrundă în Uniune pe la periferie. Reprezentanţii celor trei state au cerut organizarea unui summit ministerial „de urgenţă“ în următoarele două săptămâni. Cam târziu. Semnele exodului sunt de mult prezente. În timp ce ţările zonei euro îşi scoteau ochii în problema datoriilor Greciei şi a deficitelor bugetare, poliţia turcă încerca să respingă cu utilajele antirevoltă miile de sirieni care forţau graniţa în fuga lor din calea războiului. Era clar că sirienii nu înfruntau poliţia turcă pentru a rămâne în Turcia. Sirienii au ajuns acum în Ungaria, unde guvernul a anunţat cu surle şi trâmbiţe şi sub asediul criticilor francezilor finalizarea unui gard de sârmă ghimpată la graniţa cu Serbia. Un gard n-a ţinut niciodată în loc o migraţie. Dar stră-lucirea sârmei ghimpate dă bine într-o campanie de PR, mai ales când este vorba de imaginea unui politician. Premierul maghiar Viktor Orban este în criză de popularitate şi pentru a atrage electorat adoptă tactici demne mai degrabă de extremiştii de la Jobbik, spaima Europei. Un zvon venit de la Bruxelles spune că liderii europeni tolerează ieşirile anti-UE tocmai pentru a nu permite extremiştilor să preia puterea la Budapesta.
Acum, ministrul francez de externe Laurent Fabius a cerut Ungariei să desfiinţeze gardul de 175 de kilometri şi să renunţe la politicile sale „scandaloase“ faţă de imigranţi. Budapesta a promis un gard şi mai mare, înalt de 4 metri.
Ungaria face parte din spaţiul Schengen, o zonă fără graniţe internaţionale.
Din Cehia, vicepremierul Andrej Babis a propus ca frontierele exterioare ale spaţiului Schengen să fie întărite cu trupe NATO – NATO este o alianţă militară. „Trebuie să închidem imediat spaţiul Schengen, trebuie să apărăm spaţiul Schengen“, a spus el.
Slovacia ar primi refugiaţi, dar cu condiţia ca aceştia să fie sirieni, creştini şi nu mai mulţi de 200. Raţionamentul: „Creştinii se pot integra mai uşor şi transparent în societatea noastră“. Explicaţia a venit de la ministerul de interne slovac. Aceasta în secolul XXI. Cât despre polonezi, prioritatea lor declarată sunt refugiaţii ucraineni.
Între timp, de la Bruxelles, preşedintele Parlamentului European Martin Schulz a explicat că Marea Mediterană se transformă într-o groapă comună, iar la graniţe se joacă nişte „scene macabre“. „Nu ne aflăm în faţa eşecului UE, ci a eşecului anumitor guverne, care nu-şi asumă responsabilităţi şi împiedică o soluţie comună europeană“, a spus Schulz, un politician german.
