"Vârstele de pensionare vor trebui să urce spre 70, 80 de ani. Astfel, pensiile şi serviciile medicale se vor încadra în buget. Lumea va munci mai mult, ridicând povara de pe tineret", crede Benmosche (68 de ani), citat de Bloomberg.
Preşedintele SUA, Barack Obama, i-a criticat la sfârşitul săptămânii trecute pe liderii europeni pentru că nu au luat măsurile necesare soluţionării crizei datoriilor de st at.
Benmosche crede că ieşirea Greciei din zona euro ar fi un dezastru pentru ţară, iar Europa trebuie să împiedice acest scenariu.
Grecii trebuie să înţeleagă că nu există o ieşire uşoară din această situaţie, iar guvernul trebuie să-i convingă să muncească mai mult, a spus şeful AIG, cea mai mare companie de asigurări din lume până în 2008, când a fost salvată de la colaps de guvernul american.
"Dacă nu, dacă revin la propria monedă, cred că se vor confrunta cu o inflaţie uriaşă, devastatoare pentru cei cu venituri fixe", a adăugat el.
Grecia are o vârstă medie efectivă de pensionare de 59,6 ani, printre cele mai scăzute din Europa, în timp ce durata medie de viaţă este de 81,3 ani, potrivit datelor Bloomberg.
În majoritatea ţărilor europene politicienii au luat deja în ultimii doi-trei ani decizia de a majora vârsta de pensionare în condiţiile în care susţinerea pensionarilor a început să apese tot mai mult asupra bugetelor. Acest pas este recomandat şi de Comisia Europeană, care arată că o majorare a vârstei de pensionare este necesară pentru că speranţa de viaţă este şi ea în creştere.
În Franţa însă, o decizie luată de fostul preşedinte Nicolas Sarkozy, de majorare a vârstei de pensionare cu doi ani, de la 60 la 62 de ani, este anulată de noua conducere a ţării.
Noul preşedinte Francois Hollande a decis să readucă vârsta de pensionare la 60 de ani în cazul celor care au muncit cel puţin 41 de ani.
Va putea fi însă pusă în practică o măsură precum cea propusă de Benmosche? Greu de crezut în condiţiile în care europenii sunt sătui de măsurile de austeritate care i-au forţat să strângă cureaua la maximum în anii de criză, iar tot mai multe popoare îşi desemnează lideri care promit să slăbească jugul austerităţii, aşa cum a fost cazul Franţei şi parţial al Greciei, unde situaţia este încă incertă, dar partidele nevoite să introducă măsurile de austeritate au fost aruncate într-un colţ al scenei politice.
Problema susţinerii bugetelor pentru pensii în Europa este una destul de gravă dacă aruncăm o privire asupra structurii populaţiei estimată pentru 2060. Potrivit unui raport recent al Comisiei Europene, numărul de vârstnici va creşte mai rapid decât cel al populaţiei apte de muncă. În 2060, persoanele cu vârste cuprinse între 15 şi 64 de ani vor reprezenta 56% din totalul populaţiei Uniunii Europene comparativ cu 67% în 2010, iar cei cu vârste de peste 65 de ani vor avea o pondere de 30% (faţă de 17% în 2010).
În tot acest peisaj sumbru România nu are un viitor tocmai strălucit. Până în 2060, forţa de muncă va scădea cu 38,5%. Dacă în 2010 România avea 32 de pensionari la fiecare 100 de angajaţi, în 2020 vor fi 40 de pensionari pentru ca în 2060 numărul de pensionari să îl depăşească pe cel de angajaţi cu un raport de 109%.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
