De ce au angajaţii români salarii de şase ori mai mici decât nemţii, dacă productivitatea este la jumătate? ” „Multe dintre investiţiile care au venit în Ro­mânia au venit tocmai pentru salariile mici ale angajaţilor”

Angajaţii români au înregistrat cea mai mare creştere a productivităţii muncii din Uniunea Europeană în ul­timul deceniu, de la un indice al productivităţii mu­n­cii de 34,2 în anul 2005 (faţă de media statelor UE de 100) la 59,4 în 2015 (din 100 - media UE), arată datele Eu­rostat, biroul de statistică al Uniunii Euro­pene. În acelaşi interval, productivi­tatea angajaţilor germani a scăzut uşor, de la un indice de 108,5 în 2005 la unul de 106 în 2015.

Cu toate acestea, deşi argumentul productivităţii scăzute a muncii din Ro­mânia este cel mai frecvent invocat de unii reprezentanţi ai mediului de afaceri atunci când se vorbeşte despre creşterile de salarii „forţate“ de guvern prin creşterea salariului minim pe economie, statisticile arată că productivitatea angajaţilor români a crescut, dar decalajele salariale nu s-au atenuat cu acelaşi ritm. Astfel, în prezent, un angajat român câştigă, în medie, circa 2.000 de lei net pe lună (cca 450 de euro), de cinci ori mai puţin faţă de salariul mediu din statele Uniunii Europene. Comparativ cu angajaţii din Germania, românii câştigă de 6,4 ori mai puţin, iar faţă de angajaţii din Franţa românii câştigă de 4,8 ori mai puţin.

„Scăderea demografică şi deficitul de personal au obligat, practic, la o creştere a productivităţii angajaţilor români, în condiţiile în care firmele au fost nevoite să producă cel puţin la fel de mult sau poate chiar mai mult cu mai puţini oameni. Acest lucru a avut un impact pozitiv asupra productivităţii angajaţilor români, întrucât acest indicator a crescut în ultimii ani“, a explicat Florin Go­dean, country manager al furni­zorului de soluţii privind forţa de muncă Adecco România, liderul pieţei locale de recrutare.

El a adăugat că perioada de tran­­­ziţie pe care a traversat-o Ro­mâ­nia după Revoluţie a fost destul de lungă şi că, deja, investitorii străini, dar şi antreprenorii încep să se uite din ce în ce mai mult la indicatorii productivităţii muncii.

„Am observat o tendinţă mai ales în zona antreprenorială de orientare spre zona de creştere a productivităţii, întrucât din ce în ce mai mulţi proprietari de companii ro­mâneşti îşi recrutează manageri din multi­naţionale, obişnuiţi să lucreze cu indicatori de productivitate“, a mai spus şeful Adecco.

Pe de altă parte, salariile mici ale angajaţilor români au fost principalul factor de atracţie a unor investitori şi a fost şi discursul principal prin care România s-a promovat în faţa investitorilor, iar acest lucru a atras investiţii cu valoare adăugată destul de mică.  „Multe dintre investiţiile care au venit în Ro­mânia au venit tocmai pentru salariile mici ale angajaţilor. Nivelul salarial este influenţat şi de structura economiei, de cât de dezvoltat este antreprenoriatul, precum şi de pregătirea forţei de muncă. În industria componentelor auto însă, care s-a dezvoltat foarte mult în România, salariile sunt încă destul de mici în raport cu valoarea adăugată generată“, a explicat Nicu Durău, human resources & general affairs director în cadrul producătorilor de aluminiu Alro Slatina şi Alum Tulcea. El a spus că, în cazul Alro, productivitatea angajaţilor este comparabilă cu cea a angajaţilor din alte ţări, iar dacă România ar avea mai multe investiţii de tipul Dacia sau Alro, care să genereze valoare adăugată mai mare, şi salariile ar fi mai mari.

De aceeaşi părere este şi şeful Adecco România, care spune că, pe termen mediu şi lung, salariile pot creşte consistent numai dacă România se axează pe producţia cu valoare adăugată mare. „Pentru a se întâmpla acest lucru, este nevoie de investiţii, de infrastructură şi mai ales de educaţie orientată către piaţă, care oferă candidaţilor acele abilităţi pe care le caută angajatorii“, a mai spus Florin Godean.

Pe de altă parte, el a adăugat că, dacă ne uităm la productivitatea angajaţilor români, se poate observa că, deşi aceasta este mai mică prin comparaţie cu media europeană, indicatorul este totuşi foarte mulţumitor.

„Dacă ne raportăm la state precum Polonia, productivitatea angajaţilor din România nu este cu mult mai mică, deşi salariile românilor sunt la jumătate faţă de cele ale polonezilor“, a mai spus Florin Godean.

Într-adevăr, polonezii au un indice al productivităţii muncii de 74,3 din 100 (media UE), în timp ce angajaţii români au un indice de 60 din 100, arată datele Eurostat.

O explicaţie pentru productivitatea mai redusă a angajaţilor din România o reprezintă şi faptul că oamenii aflaţi în câmpul muncii nu au o experienţă atât de mare în ceea ce priveşte folosirea instrumentelor de eficientizare, pentru că în unele companii, de exemplu, încă se efectuează introducerea de date manual, a mai spus Florin Godean de la Adecco.

„Companiile din România au investit destul de puţin în programe software şi au intrumente de lucru ce pot fi considerate rudimentare, însă pe măsură ce incidenţa digitalizării va creşte, va creşte şi productivitatea angajaţilor“, a adăugat Godean.

Unii directori de resurse umane din companiile locale au început să vorbească din ce în ce mai frecvent despre faptul că productivitatea angajaţilor români din companii (în special din cele multinaţionale) este perfect comparabilă cu cea a angajaţilor din companiile din vestul Europei, iar managerii trebuie să livreze rezultate mai bune astfel încât angajaţii să câştige mai bine şi totodată businessul să fie sustenabil.

La nivel european, cei mai productivi angajaţi sunt irlandezii, care au un indice al productivităţii muncii per angajat de 186 (faţă de media UE de  100), iar cel mai puţin productivi sunt bulgarii, cu un indice de productivitate de 44,2 din 100.