♦ Consiliul General al Primăriei Capitalei şi-a aprobat, vineri, bugetul de 10 mld. lei (2 mld. euro) ♦ Cele şase primării de sector adună împreună încă 2 miliarde de euro, la bugetele locale ♦ Cu o populaţie de 2 milioane de locuitori şi alte sute de mii care care trec pe aici, fac naveta sau muncesc temporar, Bucureştiul a ajuns la un milion de salariaţi, în vreme ce întreaga forţă de muncă din România este de 5 milioane de salariaţi.
Consiliul General al Primăriei Municipiului Bucureşti a aprobat bugetul Capitalei la a patra încercare, dar majoritatea banilor se duc pe consumul şi funcţionarea administraţiei, iar pentru investiţii ar rămâne 2 mld. lei. În realitate însă, în fiecare buget de început de an din ultimii ani, fie că în fotoliul de primar au fost Gabriela Firea sau Nicuşor Dan, bugetul a fost supradimensionat, ca, la final, cheltuielile să nu poată fi acoperite de venituri. Cheltuielile de funcţionare ale Capitalei nu pot fi tăiate (salarii, asistenţă socială, bunuri şi servicii), iar cele care suferă sunt investiţiile.
Astfel, investiţiile intră în plan secund, într-un oraş sufocat. ZF derulează de mai multe luni campania „Şcoala într-un singur schimb în Bucureşti“ şi a arătat, în cadrul seriei de articole, situaţii în care copiii învaţă inclusiv în cancelarii, pentru că nu este destul spaţiu în sălile de clasă.
Sistemul de termoficare, cu ţevile ciuruite şi cu pierderi de mii de tone de apă caldă în pământ, are nevoie singur de 1 mld. euro, adică 5 mld. lei, pentru a fi pus la punct, aşa cum a spus, la ZF Live, directorul general al Termoenergetica la finalul anului trecut. În aceeaşi vreme, viteza medie de circulaţie pentru maşini este de 15-20 km/h.
În aceste condiţii, un buget de investiţii de 2 mld. lei, adică 400 mil. euro, este infim. Este vorba şi de fonduri europene, adaugă primarul Nicuşor Dan, dar bugetarea de cheltuieli din PNRR este de nici 60 mil. euro (285 mil. lei), practic aceeaşi sumă care se duce pe dobânzi - 281 mil. lei. În rest, salariile angajaţilor împreună cu cheltuielile cu bunuri şi servicii şi subvenţii înseamnă 6,4 mld. lei, adică peste 60% din buget. Dacă nu se vor realiza veniturile, ca în fiecare an, atunci administraţia locală nu se poate îndrepta decât către cheltuielile flexibile, adică investiţiile.
„De ce n-a trecut bugetul până acum? Pentru că nu s-au înţeles cele două partide care formează majoritatea. Din punct de vedere tehnic, faţă de bugetul pe care l-am propus iniţial, este o diferenţă de 300 de milioane de lei. Pentru că 300 de milioane de lei vin dintr-un credit pe care între timp ni l-a confirmat comisia de împrumuturi din Ministerul Finanţelor“, a declarat, vineri, primarul Bucureştiului Nicuşor Dan.
Cum dai autorizaţie de construire pentru 10 blocuri, dacă între ele nu este o şcoală şi un parc? S-au construit blocuri în oraş şi periferie dar infrastructura de transport este aceeaşi. Nu s-au făcut spitale, în afara de un spital din donaţii. Nu ai unde să parchezi, transportul este vai de capul lui. Problema administraţiei.
Au aprobat bugetul la a patra încercare, dar majoritatea banilor se duc pe consum şi nu mai rămâne aproape nimic pentru investiţii, într-un oraş care este sufocat de un transport. Care nu funcţionează, de şcoli care nu există etc. etc.
Problemele grave ale Bucureştiului, cel mai bogat şi mai aglomerat oraş din România
► Oraşul este sufocat de maşini. Sunt un milion de maşini care merg pe o infrastructură făcută de Ceauşescu când doar Comitetul Central al PCR şi cei care lucrau în Libia sau Siria îşi puteau permite o maşină.
► Oraşul este sufocat pentru că infrastructura publică este la pământ: metroul vine la 10 minute şi chiar 20 de minute dacă te nimereşti prin Pantelimon. Autobuzul 330 ajunge în staţie o dată la 15 minute şi este atât de murdar încât nici nu vrei să te aşezi şi atunci te urci în maşină pentru că măcar poţi da drumul la căldură, dacă e frig. În Budapesta autobuzul vine la 3 minute iar în Paris metroul la 2 minute.
► Dezvoltatorii construiesc cartiere noi. Dar nu şi şcoli, pentru că primăria nu-i obligă. Omul se îndatorează pe viaţă pentru 70 de metri pătraţi şi vede apoi că nu are unde să-şi trimită copilul la şcoală. Şi-l urcă în maşină până la prima şcoală, ce poate fi la zece kilometri.
► Legea nu permite parcarea maşinilor lângă trecerea de pietoni. În Bucureşti sunt maşini parcate chiar pe trecerea de pietoni şi nimeni nu-i sancţionează pe şoferi.
► Pietonii au ajuns paria societăţii. Legea rutieră permite, pe drumurile cu sens unic, parcarea maşinilor şi pe stânga şi pe dreapta. Doar că ele sunt parcate pe trotuar, iar oamenii care merg pe jos nu mai au pe unde să meargă.
► În casă e frig şi în faţa blocului citeşti din două în două săptămâni că nu există căldură pentru că s-a spart o ţeavă nu ştii unde. Dar factura este aceeaşi. Pentru că speri că a venit apa caldă şi o laşi să curgă degeaba: apă rece cursă degeaba, la preţ de apă caldă.
► Nu pricepi de ce tuşeşti din senin. Mergeţi pe jos pe Bulevardul Ştefan cel Mare şi uitati-vă la ţevile de eşapament ale maşinilor cumpărate din străinătate cu 1.000 de euro şi veţi înţelege.
