♦ Deficitul bugetar a depăşit, în primele trei luni din an, 2% din PIB, un procent uriaş faţă de ţinta guvernului, care anticipează un deficit pe tot anul de 5% din PIB ♦ Dar, faţă de anii din trecut, nu cheltuielile de personal sau pensiile sunt sursele principale ale acestui deficit, ci “cheltuielile de capital“, adică investiţiile din buget, a căror destinaţie este mereu opacă.
În anii trecuţi eram obişnuiţi ca cheltuielile cu salariile bugetarilor să fie principala sursă a deficitului bugetului general consolidat. În primul trimestru din an, deficitul bugetului general consolidat a fost de 35,9 miliarde de lei (2,06% din PIB-ul estimat), dar doar 6 miliarde de lei au mers în plus la salarii. Alte 4,2 mld. lei au mers în plus, faţă de T12023, la bunuri şi servicii şi alte 6,2 mld. lei la pensii şi ajutoare sociale. În total, adică 16,4 mld. lei. La un deficit de 35,9 mld. lei, scăzând cele 16,4 mld. lei (salarii, pensii, servicii) rămân 19,5 mld. lei. Unde s-au dus aceşti bani?
Ministerul Finanţelor nu spune unde s-au dus, spune doar, sec: “Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 22,5 mld lei, fiind de 1,7 ori mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 13,16 mld lei.“
Banii s-au dus, în majoritate, în industria de apărare, spune Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank.
Două sunt sursele majore ale acestui deficit: cheltuieleile sporite pentru apărare şi banii onoraţi azi pentru plăţile ce trebuia făcute anul trecut şi pe care guvernul le-a amânat pentru a nu majora deficitul şi aşa enorm din 2023 (5,68% din PIB). Dar, în acest ritm, deficitul va depăşi în acest an 8% din PIB.
Iată cum stau lucrurile azi. În zona investiţiilor, în primul trimestru al lui 2023 s-au făcut investiţii de 13,1 mld. lei, din care 8,6 mld. lei au fost fonduri UE (două treimi din sumă) şi 4,5 mld. lei au fost bani din buget. În T1 2024 avem investiţii de 22,5 mld. lei, dar raportul se schimbă: 16 miliarde de lei sunt investiţii din fonduri naţionale şi doar 6,38 miliarde de lei sunt din banii UE.
Avem în T1 „cheltuieli de capital“ cu 10 miliarde de lei (2 mld. euro) peste cele din T1 2023. Banii s-au dus în industria de apărare, în majoritate, pentru că războaiele sunt scumpe.
România s-a lăudat că a cheltuit anul trecut 2% din PIB pentru apărare. Doar că datele ulterioare au arătat că a cheltuit doar 1,6% din PIB pentru apărare, adică sub media ţărilor NATO. Recuperează acum prin cele 2 miliarde de euro cheltuite în plus în T1 pentru investiţii din buget.
Fostul preşedinte al SUA Donald Trump, cu şanse de a reveni la Casa Albă, spune cu nonşalanţă: „De ce să apărăm noi pe toată lumea?“ Sub umbrela americană în Europa, statele continentului au ignorat apărarea, crezând că pacea instalată după Războiul Rece este eternă. Nu mai este de doi ani. Rusia a trecut la o economie de război şi Europa va fi obligată să-i urmeze drumul. Secretarul general al NATO cere statelor Tratatului să aloce 3% din PIB pentru apărare, nu doar 2% cum era recomandarea înainte de războiul din Ucraina şi cum cerea în trecut şi cere şi azi Donald Trump. Polonia are deja un PIB pentru apărare care trece de 3%. Polonia se înarmează puternic pentru că este în prima linie. România va fi şi ea în prima linie, dacă Rusia ajunge la Odesa şi pune, astfel, stăpânire pe gurile Dunării.
