Opinii

România are nevoie să-şi ţină tinerii în ţară, iar un motiv este şi posibilitatea de a intra la o facultate mai uşor, doar prin diploma de bacalaureat, şi dacă mai înveţi puţin, după câţiva ani ai şi o diplomă de facultate ceea ce, într-un fel sau altul, te ajută în carieră, când te selectează robotul. Cum ieşi din facultate este o altă problemă

Opinie Cristian Hostiuc, director editorial ZF

România are nevoie să-şi ţină tinerii în ţară,...

Autor: Cristian Hostiuc

16.02.2024, 19:00 2782

Acum două săptămâni, la o conferinţă, am avut o discuţie cu un profesor de la ASE, care îmi spunea că Academia de Studii Economice se gândeşte să introducă examen de admitere pentru a-i mai tria pe cei care vor să vină la ASE, având în vedere că generaţiile sunt din ce în ce mai slabe din punct de vedere educaţional. Eu am spus că nu ştiu dacă este o idee bună.

Întrebarea lui a fost imediată: Dar de ce?

România se confruntă în acest moment cu o scădere demografică. Se nasc mai puţin copii, iar tinerii pleacă în continuare în afară, la muncă, la studii etc. Anul trecut, România a reuşit să-şi echilibreze pentru prima dată populaţia, adică să aibă un surplus de populaţie, conform unui raport FMI, pentru că a importat asiatici. Pe lângă faptul că avem o scădere demografică, generaţiile învaţă mai puţin şi de aceea foarte mulţi se pierd pe parcurs.

După ce că doar jumătate dintr-o generaţie ia bacul, dacă facultăţile mai introduc şi examen de admitere, se mai realizează o triere care nu ajută pe nimeni în acest moment. România are nevoie să-şi ţină tinerii în ţară, iar un motiv este şi posibilitatea de a intra la o facultate mai uşor, doar prin diploma de bacalaureat, şi dacă mai înveţi puţin, după câţiva ani ai şi o diplomă de absolvent de facultate, de învăţământ superior, ceea ce, într-un fel sau altul, te ajută în carieră, măcar ca diplomă. În continuare învăţământul este gratuit în România, iar faptul că poţi să termini o facultate fără să plăteşti prea mult este un activ foarte bun al României.

Nu sunt foarte mulţi cei care pot să plătească 18.000 de euro ca să termine o facultate la Amsterdam, una dintre variantele cele mai ieftine. Chiar dacă firmele şi patronii se plâng de calitatea studenţilor, care nu ştiu nimic după ce termină o facultate şi vin într-o companie, faptul că ai posibilitatea de a avea o diplomă de învăţământ superior reprezintă un activ extrem de important. Companiile, când fac recrutări, pun în anunţul de angajare criteriul absolvirii unei facultăţi, chiar dacă poziţia respectivă ar putea fi ocupată şi de cineva care nu a terminat o facultate. Dar e mai bine să pui acest criteriu.

România, prin instituţiile sale – preşedinţie, guvern, ministere, primării – nu are o politică şi nici o strategie de a creşte numărul populaţiei, de a creşte numărul celor care termină o şcoală, pentru că aici avem rate mari de abandon, de a creşte natalitatea, de a creşte organizarea instituţională a învăţământului. O campanie a Ziarului Financiar a dezvăluit situaţia din Bucureşti, unde copiii învaţă în trei schimburi, ceea ce reduce din start posibilitatea creşterii calităţii educaţiei. De asemenea, România este pe ultimul loc în Europa în ceea ce priveşte numărul de elevi care termină: spre exemplu, dintr-o cohortă de 100 de elevi care încep clasa I doar 20 ajung studenţi.

Avem cel mai mic număr de studenţi din Europa dintre tinerii care au o vârstă cuprinsă între 25 şi 34 de ani, raportul în România fiind de 23%, în timp ce în Ungaria este de 32%, în Spania 48%, în Franţa 50%, în Irlanda de 61%, conform unei analize ZF. Media la nivelul Uniunii Europene este de 41%. România are de patru ori mai puţini studenţi decât Polonia, deşi populaţia României este doar la jumătate faţă de Polonia.

Cel puţin pentru următorii 10 ani, România are nevoie nu de mai puţini studenţi, ci de mai mulţi studenţi, aşa cum sunt ei şi aşa cum ies de pe băncile facultăţilor, are nevoie să-şi ţină tinerii în ţară, iar posibilitatea de a face o facultate fără să înveţi prea mult constituie un atu pentru România. Având în vedere războiul din Ucraina, care nu cred că se va termina atât de uşor, aş face cât mai multe clase în limba ucraineană pentru a atrage familiile de ucraineni în ţara noastră.

Poate nu toţi vor rămâne aici dacă se termină războiul din Ucraina, dar o parte vor rămâne pentru că vor realiza că pot avea o viaţă mai bună aici decât să stea permanent sub ameninţarea militară a ruşilor.

De asemenea, aş pregăti terenul pentru ca asiaticii să-şi dea copiii la şcoală aici. Chiar dacă şcoala a mai scăzut dintr-o perspectivă a calităţii, vorba lui Băsescu, ce nu ştii poţi să găseşti pe Google, iar acum ChatGPT devine cel mai bun prieten. Important este să ai resursa umană.

Şi, repet, posibilitatea de a intra la facultate, de a o termina şi de a obţine o diplomă fără să rupi cartea constituie acum un atu pentru România, dacă privim acest lucru dintr-o perspectivă demografică, economică, politică şi socială şi mai puţin educaţională.   

Acesată opinie a apărut prima dată pe Business Magazin.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO