Bursa din Praga, deşi are mai puţine companii listate, merge cu un pas înaintea celei de la Bucureşti
Înfiinţate în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Bursa de Valori din Praga şi cea de la Bucureşti au o istorie aproape similară. Traseul ambelor a fost marcat de evenimentele social-politice ale secolului trecut, mai cu seamă de Primul Război Mondial, pe parcursul căruia acestea şi-au oprit activitatea, şi apoi de cei 50 de ani de regim comunist în care existenţa lor practic nu a mai avut sens. Însă astăzi cele două burse se privesc de la înălţimi diferite.
Bursa din Praga a fost redeschisă în primăvara anului 1993, când circa 2.000 de firme au intrat la tranzacţionare, aproape toate fiind ulterior delistate din cauza lichidităţii reduse. În România, Bursa de Valori Bucureşti (BVB) avea să fie readusă la viaţă în 1995. La fel ca în Cehia, la începutul anilor ‘90 peste 5.000 de firme au fost aruncate pe bursă prin procesul de privatizare în masă, iar 900 dintre acestea sunt încă prezente la tranzacţionare pe o secţiune specială a bursei, piaţa RASDAQ. Pe piaţa reglementată a bursei din capitala Cehiei se tranzacţionează astăzi acţiunile a 24 de societăţi, de aproape patru ori mai puţine decât pe bursa de la Bucureşti, unde sunt prezenţi pe piaţa principală 83 de emitenţi.
Majoritatea companiilor listate în Praga sunt active în sectoarele bancar şi energetic, iar cea mai mare societate în funcţie de capitalizarea bursieră este grupul de utilităţi CEZ, cu o valoare de piaţă de 12,6 miliarde de euro. Cele mai lichide zece societăţi listate pe piaţa reglementată a BVB sunt bănci şi companii active în sectorul energetic, iar cea mai valoroasă companie locală este producătorul de petrol şi gaze naturale OMV Petrom, cu o capitalizare bursieră de circa 6 miliarde de euro.
Deşi are mai puţine companii listate, operatorul pieţei de capital cehe depăşeşte BVB atât în privinţa capitalizării, care cumulează aproape 40 de miliarde de euro, cât şi la capitolul lichiditate. În prezent, graţie listărilor din ultimul an, bursa de la Bucureşti a ajuns la o capitalizare de 30,2 miliarde de euro. Cea mai recentă IPO şi singura din ultimii trei ani de pe bursa din Praga a avut loc în primăvara acestui an şi a vizat producătorul de bere Pivovary Lobkowicz, ale cărui acţiuni se tranzacţionează din luna mai. Compania a atras 14,6 milioane de euro de la investitori prin oferta derulată.
Pe bursa de la Bucureşti au fost derulate trei oferte publice iniţiale pe parcursul ultimului an. Romgaz, Nuclearelectrica şi Electrica au atras de la investitori peste 890 de milioane de euro prin IPO-urile derulate, iar cele trei companii se tranzacţionează acum la o valoare cumulată de 4,7 miliarde de euro.
Deşi bursa bucureşteană a reuşit să ducă la bun sfârşit listarea celor trei coloşi energetici, volumele zilnice de tranzacţionare cu acţiuni, sau lichiditatea, o ţin pe ultimele locuri din regiune. Bursa din Praga are rulaje medii zilnice de circa 18 milioane de euro, de aproape două ori mai mari decât rulajele medii zilnice ale bursei de la Bucureşti.
Un atu al bursei pragheze este poziţionarea în indicele MSCI al pieţelor emergente, urmărit de fonduri cu active de 1.400 de miliarde de dolari. Bursa de la Bucureşti, care speră la o adaptare la statutul de piaţă emergentă până în 2017, este prezentă în indicele MSCI al pieţelor de frontieră, urmărit de fonduri de investiţii cu active totale de 12,4 miliarde de dolari.