Oamenii de afaceri: Politicienii au „confiscat“ Codul fiscal şi îl folosesc în competiţia electorală
Măsurile de relaxare fiscală din Codul fiscal, aprobate de Executiv şi Legislativ, pot fi retrimise de preşedintele Iohannis în Parlament.
Mediul de business din România se adânceşte în incertitudine aşteptând o decizie din partea preşedintelui Klaus Iohannis de a promulga sau nu Codul fiscal. Orice zi de prelungire a incertitudini pune sub semnul întrebării planurile de afaceri pentru 2016. În timp ce politicienii joacă ping-pong cu Codul fiscal, nici consumatorii, nici companiile nu ştiu ce să facă.
Cu câteva zile înainte de expirarea termenului legal pentru promulgarea noului Cod fiscal, nimeni nu ştie soarta celei mai ample reforme de relaxare fiscală din România din ultimul deceniu, după introducerea cotei unice.
Preşedintele Klaus Iohannis, prezent ieri la BNR, a dat de înţeles că ar putea să retrimită noul Cod fiscal la Parlament, abordarea prudenţei fiscale fiind susţinută şi de guvernatorul BNR Mugur Isărescu, una dintre cele mai autorizate voci. Acum toată lumea aşteaptă gestul preşedintelui, oamenii de afaceri neîndrăznind să îşi facă planuri de viitor.
„Atâta vreme cât Codul fiscal e subiect de bătălie politică, iar oamenii din business nu sunt consultaţi, ce comentarii se mai pot face? Din poziţia mea, nu pot judeca dacă Codul fiscal e bun sau rău, dar cert este că sunt incluse nişte reduceri de taxe, care nu pot avea decât un impact pozitiv. De altfel, s-a văzut că reducerea TVA la alimente a stimulat consumul. Este o dispută pur politică şi nu are nimic a face cu mediul economic“, spune Adrian Porfir, manager pe Europa de Sud-Est în cadrul Joris Ide, grupul care controlează producătorul de materiale de construcţii Megaprofil
Cu toate că ideea reducerii fiscalităţii este agreată, cel puţin la nivel de principiu, după mai mulţi ani de austeritate şi creşteri de taxe, pentru a da un impuls economiei, amploarea ajustărilor fiscale i-a determinat, unii economişti să-şi pună întrebări cu privire la sustenabilitatea avalanşei de măsuri de relaxare fiscală, care au primit girul Guvernului şi al Parlamentului.
Startul avertismentelor a fost dat de FMI şi Comisia Europeană, care au atenţionat că reducerea fiscalităţii are un puternic potenţial de dezechilibru bugetar.
„Nu ştiu cum s-a strecurat aprecierea că acest cod fiscal ar revoluţiona finanţele României, prin simpla reducere a unor impozite. Cred că n-ar trebui să ne preocupe doar scăderea taxelor, ci şi maniera în care se face aceasta. O asemenea schimbare este utilă, însă fără să pună în pericol anumite beneficii, cum ar fi sustenabilitatea finanţelor publice, care a fost consolidată, cu eforturi serioase, în ultima perioadă. În plus, aflaţi totuşi în prag de an electoral, trebuie să înţelegem distanţa dintre tentaţia politică şi realitatea economică“, a declarat preşedintele Klaus Iohannis.
El a spus că încă „analizează“ Codul fiscal, pentru a decide asupra „oportunităţii“ promulgării sale şi a susţinut că istoria recentă arată că nu ne mai putem permite experimente economice sau politici publice cu jumătăţi de măsură.
În ton cu mesajul preşedintelui, guvernatorul BNR a spus că ar fi o eroare să ignorăm lecţiile crizei internaţionale şi experienţele noastre, cedând tentaţiei de a opta pentru măsuri cu consecinţe temporare, în detrimentul dezvoltării pe termen lung. „Nu există substitut la politicile macroeconomice echilibrate, corect implementate şi corect explicate. Dacă perioada ajustărilor macroeconomice pare să se fi încheiat pentru România, misiunea viitoare a politicilor economice este aceea de a păstra echilibrele restaurate cu atâta trudă, de a da dovadă de prudenţă şi măsură în dozarea deciziilor viitoare, deplasând totodată accentul spre reforme structurale de natură să amplifice potenţialul de creştere a economiei româneşti“. Replica primului-ministru Victor Ponta nu a întârziat. Premierul şi-a exprimat speranţa ca preşedintele să se gândească la România şi să promulge Codul fiscal, susţinând că este nevoie de acest cod pentru a reduce decalajele dintre România şi celelalte state dezvoltate, potrivit Mediafax.
Prinşi la mijloc, oamenii de afaceri sunt derutaţi de bătălia politică pe Codul fiscal şi aşteaptă să vadă ce modificări fiscale vor fi aplicate în cele din urmă.
Adrian Porfir, manager pe Europa de Sud-Est în cadrul Joris Ide, grupul care controlează producătorul de materiale de construcţii Megaprofil spune că nu poate judeca dacă Codul fiscal e bun sau rău, include nişte reduceri de taxe, care nu pot avea decât un impact pozitiv. „Dacă cei trei (preşedintele, premierul şi guvernatorul BNR - n. red.) voiau o discuţie adevărată şi pertinentă, făceau o dezbatere publică, alături de 2-3 miniştri, unde discutau oportunitatea acestui cod fiscal. Nu vom vedea probabil niciodată o astfel de dezbatere, pentru că în mod cert majoritatea nu au argumente privind impactul acestui cod fiscal. Autorităţile se limitează la a spune e bun, e rău sau e prea devreme să adoptăm Codul. E o dispută pur politică şi nu are nimic a face cu mediul economic“.
„Cred că este derutant că nu se ia o decizie într-un timp rezonabil. Teoretic, măsurile din Codul fiscal ar fi trebuit să fie analizate şi dezbătute în prealabil. Amânarea nu este benefică pentru nimeni, cu atât mai puţin pentru mediul de afaceri. Reducerea fiscalităţii este binevenită, însă nu trebuie să cădem în extrema cealaltă şi trebuie să se ţină cont şi de contextul european. Sunt rezervat, nu mă pot pronunţa vizavi de amplitudinea măsurilor de relaxare fiscalăî, spune Dan Mircescu, omul de afaceri care controlează producătorul şi importatorul de sisteme pentru acoperişuri Final Distribution.
Codul fiscal, care a intrat în vigoare la începutul anului 2004 şi a suferit de-a lungul timpului numeroase modificări, a fost rescris şi a fost aprobat în iunie de Parlament, însă doar o parte din măsurile de relaxare fiscală propuse de guvern au primit girul legislativului. Parlamentul a decis că începând de anul viitor cota standard de TVA va reveni la 19%, „taxa pe stâlp“ şi taxa de 7 eurocenţi vor fi eliminate, iar impozitul pe dividende scade de la 16% la 5%. Însă planurile guvernului de reducere a cotei unice şi a CAS nu au primit acordul parlamentarilor, figurând la amendamente respinse.
Noile măsuri de relaxare fiscală vin după pasul făcut în 2014 cu reducerea CAS la angajator şi după adoptarea diminuării TVA la produse alimentare, începând din iunie 2015.
FMI şi Comisia Europeană nu şi-au dat girul pe măsurile aprobate de Executiv şi legislativ şi au solicitat ajustări semnificative ale planului de relaxare fiscală pentru 2016. Cel de-al treilea acord succesiv al României cu FMI, aflat încă de la început sub semnul neînţelegerilor şi tergiversărilor, a ajuns din nou într-un punct nevralgic, „mărul discordiei“ fiind de această dată impactul măsurilor de relaxare fiscală în 2016, respectiv saltul deficitului bugetar spre 3% din PIB sau chiar peste acest nivel. Acordul este practic „suspendat“ din vara anului trecut, în urma deciziei de reducere a CAS.
Odată cu venirea crizei financiare şi economice mondiale, România a experimentat ajustări dramatice concretizate în disponibilizări, în tăierea salariilor bugetarilor şi în majorarea TVA. Măsurile au lovit în consum şi criza a intrat în prelungiri. În ultimii ani, salariile bugetarilor au fost reîntregite, însă cota standard de TVA rămăsese înţepenită la 24%. Redresarea a fost lentă, iar nevoia unei relaxări fiscale a devenit importantă pentru impulsionarea economiei.
În ultimii ani, România a fost una dintre cele mai stabile şi mai disciplinate ţări din UE din punct de vedere bugetar şi fiscal.
Opiniile consultanţilor fiscali şi ale analiştilor privind relaxarea fiscală au fost împărţite. Unii au spus că pachetul de relaxare fiscală din România este binevenit dacă măsurile vor fi aplicate aşa cum au fost anunţate şi dacă aplicarea va fi durabilă, în condiţiile în care România are unul dintre cele mai mari niveluri de impozitare indirectă din Europa şi un nivel de taxare a muncii peste medie, cu efecte asupra competitivităţii economice. Iar relaxarea fiscalităţii poate să aibă efecte pozitive asupra investiţiilor şi consumului, reprezentând „o gură de oxigen pentru economie“. Alţii specialişti - în frunte cu FMI şi Comisia Europeană - şi-au exprimat temeri asupra modului în care va fi acoperit deficitul creat, avertizând că reducerea fiscalităţii dezechilibrează bugetul. Vicepreşedintele Comisiei Europene Valdis Dombrovskis a susţinut recent că acordul în vigoare este „deraiat“.
Colectarea veniturilor bugetare a rămas până acum la un nivel modest. România este în continuare ţara europeană cu una dintre cele mai reduse ponderi ale veniturilor în PIB, de sub 32%.