Românii s-au îndepărtat de creditele în valută şi preferă tot mai mult împrumuturile în lei. Ponderea creditelor în valută şi lei s-a inversat în opt ani: cele în moneda naţională au ajuns la 57% din total

După mulţi ani în care valuta a făcut „legea“ pe partea de creditare şi a dus la apariţia unui dezechilibru major în care împrumuturile în valută au ajuns să reprezinte peste 60% din total, a urmat o tendinţă de scădere care s-a accentuat în 2015 şi 2016, iar împrumuturile în lei au ajuns acum la 57%.

 

Creditele în lei au devenit atractive în ultimii ani, odată cu scăderea dobân­zi­lor până aproape de costul împrumuturilor în valută, după relaxarea politicii mo­ne­tare, evoluţia fiind pozitivă din perspec­tiva debitorilor, care vor să evite expunerea la riscul valutar.

 

În 2009 - când criza financiară mondială îşi făcea simţită prezenţă în România, după perioada de boom a cre­ditării şi a economiei - ponderea îm­pru­muturilor în valută reprezenta circa 60% din total. Până în 2011, creditele în valută au urcat până la un vârf de 63,7%, pentru ca ulterior să urmeze o ten­dinţă descendentă, până la un minim de aproximativ 43% în 2016, conform datelor BNR.

 

Deşi în scădere, ponderea credite­lor în valută rămâne încă suficient de ridi­cată, astfel că deprecierea leului este în continuare un subiect sensibil pentru ro­mâni. Povara creditelor în euro devi­ne tot mai greu de suportat odată cu de­pre­cierea leului. Moneda naţională s-a de­pre­ciat în ultima săptămână, pierzând te­ren în faţa euro, iar cursul de schimb leu/eu­ro a urcat peste pragul de 4,56 lei/euro, până la maximul ultimilor aproa­­pe cinci ani, contrar tendinţei regionale.