Şeful Telekom discută astăzi cu sindicatele planul de restructurare care va afecta sute de angajaţi. La aproape 20 de ani de la privatizare, trecut de la greci la germani, Telekom are în continuare ca obiectiv eficientizarea activităţii
Până în prezent grupul Telekom nu a avansat date despre numărul de oameni care ar putea fi afectaţi de reorganizare, singura cifră vehiculată - „câteva sute de persoane“ - fiind cea menţionată de Miroslav Majoros în interviul acordat ZF în februarie.
Echipa de management a Telekom România, în frunte cu directorul general Miroslav Majoros, începe astăzi discuţii cu reprezentanţii sindicatelor despre planul de reorganizare care are ca scop eficientizarea activităţii grupului de comunicaţii fixe şi mobile şi revenirea pe creştere a vânzărilor, dar care presupune şi eliminarea unui număr important de funcţii de manager şi concedieri ce vor afecta câteva sute de oameni.
Telekom continuă practic, sub coordonarea de data aceasta directă a germanilor, restructurarea şi obţinerea de sinergii din fuziunea mobil/fix pe care a căutat-o ani de zile după privatizare, sub comanda grecilor de la OTE.
În cadrul discuţiei echipa de management este aşteptată să ofere detalii şi despre noua organigramă a grupului, care a fost deja prezentată în cadrul şedinţei Consiliului de administraţie desfăşurată în urmă cu o săptămână. Noua organigramă, care le impune directorilor să renunţe la mai multe poziţii de manager şi la o serie de oameni din departamentele pe care le coordonează - pentru a reduce costurile şi a reduce complexitatea proceselor, circulă deja informal în cadrul grupului, astfel că mulţi dintre managerii care s-au întrebat în ultimele două luni dacă funcţia lor va mai exista sau nu cunosc deja ce intenţii au superiorii ierarhici şi compania în ceea ce-i priveşte începând cu data de 1 iulie.
După şedinţa Consiliului de administraţie de săptămâna trecută, toţi angajaţii grupului Telekom au primit de altfel o informare privind discuţiile din board şi iminenţa trecerii la o nouă organizare.
„În şedinţa Consiliului de administraţie, echipa de management a prezentat stadiul actual al procesului de transformare şi a prezentat noi iniţiative, printre care: digitalizarea activităţilor interne şi a celor orientate către client, optimizarea proceselor interne pentru o organizare mai eficientă şi mai suplă, cu pierderi şi birocraţie reduse; o nouă configuraţie şi structură organizatorică ce urmează să fie definitivate şi implementate în perioada următoare. Vom asigura o informare continuă pe tot parcursul derulării programului şi vom reveni cu detalii pe măsură ce acesta progresează“, conform mesajului intern transmis de management către angajaţi şi care a fost văzut de ZF.
Proiectul de reorganizare New Telekom a fost anunţat public de directorul general Miroslav Majoros în februarie. El a declarat atunci că grupul trebuie să-şi schimbe rapid structura şi modelul operaţional „greoi“ - asemănător unei „instituţii de stat“.
Unul dintre sindicate a avansat de asemenea ipoteza că 500 de manageri îşi vor pierde poziţiile sau chiar locurile de muncă.
Programe de reorganizare / restructurare asemănătoare - care au dus la reducerea numărului de manageri - au fost derulate de-a lungul anilor şi de alţi jucători mari de pe piaţa locală de comunicaţii, însă acestea au avut o amploare mai mică şi s-au desfăşurat discret.
Grupul Telekom, liderul pieţei de telefonie fixă şi numărul doi pe internet fix şi TV, a avut anul trecut un profit operaţional (EBITDA) de 175 mil. euro la afaceri de 985 mil. euro. Grupul rival RCS&RDS, liderul pieţelor de internet fix şi servicii TV, a avut în 2016 în România un rezultat EBITDA de 202 mil. euro la venituri de 615 mil. euro, depăşind astfel pentru prima oară Telekom.
Luaţi de la stat şi aruncaţi în mijlocul uneia dintre cele mai mari restructurări dintr-un grup privat de companii, oamenii lui Dragnea, Grindeanu şi Jianu din boardul Telekom „încearcă să înţeleagă ce se întâmplă“.
Reprezentanţii Guvernului Dragnea / Grindeanu şi ai Ministerului Comunicaţiilor condus de Augustin Jianu nu au făcut până în prezent niciun comentariu în legătură cu obiectivele pe care le urmăresc în cadrul procesului de restructurare, în condiţiile în care statul român mai deţine încă 46% din acţiunile fostului Romtelecom şi puţin peste 10% din acţiunile fostei companii Cosmote.
Ciprian Boloş, Dragoş Vlad, Alin Matei şi Raluca Ioana Purecel, noii reprezentanţi ai statului în CA-ul Telekom, selectaţi şi numiţi după criterii netransparente de noul ministru Augustin Jianu, ar fi avut în perioada care a precedat şedinţa de board din 25 aprilie întâlniri cu reprezentanţi ai Telekom în încercarea de a obţine date despre ce se întâmplă în cadrul grupului, pe care să le ofere apoi şi ministrului.
„Reprezentanţii statului încearcă să înţeleagă ce se întâmplă. Şi ministrul a solicitat date pentru că nu avea suficiente elemente pentru a analiza situaţia Telekom“, a declarat pentru ZF o sursă apropiată discuţiilor.
Boloş, Vlad, Matei şi Purecel - patru persoane angajate la companii sau instituţii de stat despre care nu există date care să arate că ar avea experienţă în industria de comunicaţii, au fost numite în februarie în CA-urile Telekom.
Conform informaţiilor ZF, între fosta echipă de reprezentanţi ai statului în CA-ul Telekom, numită de fostul cabinet Cioloş, şi cea actuală, numită de Grindeanu / Dragnea, nu a avut loc nicio întâlnire, în care să fie transferate informaţii şi oferite date despre principalele teme de urmărit în cadrul grupului Telekom, astfel încât să existe o continuitate în discuţiile cu Deutsche Telekom şi OTE.
De altfel, noul ministru Jianu nici măcar nu i-ar fi anunţat pe foştii reprezentanţi ai statului că au fost „concediaţi“, potrivit datelor ZF. Maniera de schimbare a oamenilor statului din CA-ul Telekom arată precaritatea procedurilor de la nivelul Ministerului Comunicaţiilor în ce priveşte gestionarea participaţiilor la nivelul a diferite companii, dar şi faptul că după fiecare schimbare politică statul o ia practic de la zero în discuţiile cu ceilalţi acţionari ai Telekom, grupurile Deutsche Telekom şi OTE, reducând-şi astfel şansele de a-şi urmări mai bine interesele.
Dintre cei patru oameni noi numiţi de Jianu la Telekom doar Ciprian Boloş - care este director de strategie la compania de stat Poşta Română, pare a avea o experienţă relevantă anterioară în mediul privat, la o serie de companii din Londra.
Boloş, Vlad, Matei şi Purecel îi înlocuiesc pe Anca Georgescu, fost director de HR al grupului Telekom, Bogdan Voicu - fost director de achiziţii al grupului Telekom, şi Florin Furdui - country manager al Portland Trust - unul dintre cei mai mari dezvoltatori imobiliari din România, cu experienţă şi în comunicaţii, care fuseseră numiţi în boardul Telekom de fostul ministru Marius Bostan în decembrie 2015.
Ministerul Comunicaţiilor şi Guvernul României nu au răspuns solicitărilor ZF de a oferi informaţii despre procedura de selecţie a celor patru reprezentanţi din CA-ul Telekom şi despre experienţa lor profesională. Reprezentanţii Guvernului şi ai Ministerului Comunicaţiilor nu au răspuns nici solicitărilor ZF, transmise în data de 24 aprilie, de a oferi detalii despre obiectivele urmărite de stat în cadrul proiectului de restructurare al Telekom România.