Unii cu investiţiile, alţii cu potenţialul. Ucraina, în plin război, a reuşit să monteze de două ori mai multe eoliene decât România, care e iar codaşa Europei

♦ Vestea bună? În România s-au montat în 2023 cele mai mari turbine din Europa. Paradoxal, tot nişte ucraineni le-au montat.

Polonia a montat anul trecut 1.157 MW în proiecte de energie eoliană şi ocupă astfel locul 6 la nivelul UE în ceea ce priveşte investiţiile finalizate în 2023. Cu 543 MW conectaţi în parcuri eoliene, Grecia ocupă loul 8 la nivelul UE, clasament dominat de Germania, Olanda şi Suedia. Ucraina, în plin război, a montat 146 MW în parcuri eoliene.

România rămâne cu potenţialul la coada clasa­mentului, dar, chiar şi aşa, cei 72 MW conectaţi la reţea sunt primii după un deceniu de blocaj total al investiţiilor. Potenţial este, rămâne doar să fie concretizat.

„Europa a instalat 18,3 GW de capacitate eoliană nouă în 2023. Proiectele onshore au reprezentat 79% din această capacitate. În UE s-a înregistrat un nivel record al noilor instalări, de 16,2 GW, din care 82% au fost onshore“, se arată în ultimul raport al WindEurope, cea mai mare organizaţie dedicată promovării industriei eoliene la nivel european.

Germania a defilat anul trecut cu proiecte de 3,9 GW finalizate, dar ceea ce atrage atenţia este performanţa Poloniei şi a Greciei, unde s-au montat aproape 1,2 GW, respectiv 543 MW în 2023. În comparaţie cu aceste ţări, cei 72 MW pe care în sfârşit România a reuşit să îi conecteze par modeşti. Cu toate acestea, faptul că în sfârşit România a spart gheaţa din piaţa de energie eoliană este o veste foarte bună. Un alt stat care a bifat o performanţă bună este Ucraina, cu 146 MW montaţi în plin război. Interesant este că 60 MW din cei 72 MW noi ai României tot de o firmă din Ucraina au fost montaţi.