Cum se „croieşte“ brandul de textile made in Ro. Dan Simionescu, Braiconf: „Lohnul capitalizează valoare în afară. Tehnic, suntem foarte buni, dar ne trebuie marketingul, comunicarea“

♦ Mai bine de 200.000 de oameni lucrează în fabricile de îmbrăcăminte şi încălţăminte din România, cei mai mulţi realizând produse pentru branduri faimoase pe care nici măcar nu şi le pot permite din salariile primite ♦ În contextul în care know-how-ul nu lipseşte, trecerea de la lohn la brand propriu trebuie să devină cel mai important obiectiv pentru firmele de profil ♦ Cu o istorie de aproape 70 de ani, Braiconf este cel mai mare angajator din industria textilă locală, compania reuşind să rămână relevantă pe o piaţă invadată de nume străine ♦ Care a fost strategia din spatele Braiconf şi cum poate fi replicată ideea la nivelul industriei?

„Multe companii din vest au ales România datorită costurilor scăzute. Eu cred că s-a mers foarte mult pe zona de preţ, preţ, preţ, dar cred că şi clienţii încep să aprecieze calitatea muncii, faptul că se gândeşte «out of the box»“, spune Dan Simionescu, preşedintele consiliului de administraţie al Braiconf Brăila.

Fondat în 1950, Braiconf a terminat 2017 cu un business de 39 de milioane de lei şi un profit net de peste 2 milioane de lei, rezultate obţinute de aproape 800 de angajaţi. Brandul este prezent în circa 16 magazine, potrivit celor mai recente informaţii disponibile, fiind unul dintre puţinele nume locale din industria textilă care au reuşit să rămână relevante pentru un public tot mai pretenţios.

Pentru a face acest lucru, Braiconf s-a repoziţionat în ultimii ani de la un brand oarecum accesibil pe palierul de clienţi cu venituri mari. Noua imagine a fost consolidată prin parteneriate cu alte branduri locale, cum ar fi Pegas, prin participarea la evenimente precum Romanian Design Week sau prin lansări de produse din materiale sustenabile.

Fără poveste, brandul nu există

Simionescu spune că nu expertiza îi lipseşte României, ci „povestea“, element absolut necesar mai ales în industria vestimentară.

„Eu cred că facem tot produsul. Proble­ma este că banii nu rămân la noi. Ideea este că prin lohn valoarea se capitalizează în afară. Dar designul şi conceptul? Facem şi design de cămaşă şi concept de cămaşă la fel de bine. Din punct de vedere tehnic, producătorii români sunt extrem de bine dotaţi, de aceea se şi face producţie per­formantă, dar în sistem lohn. Pentru branduri proprii, pentru a face moda românească, este nevoie de altceva. Pentru a putea performa la nivel calitativ este nevoie de oameni care să cunoască modul de funcţionare a acestui sistem, e nevoie de oameni care ştiu să lucreze cu o echipă de creaţie, care ştiu ce să ceară unei echipe de creaţie. E nevoie de manageri, de marketing, comunicare. Asta e veriga lipsă.“

Fără a completa partea tehnică cu doza suficientă de creativitate, hainele made in România vor rămâne doar un vis, cel mult o nişă aparte, crede Simionescu.

„Accentul nu trebuie pus nici pe partea tehnică, nici pe partea artistică. Trebuie men­ţinut un echilibru. Aici e secretul. Şi aş mai adăuga că munca de echipă este esenţială pentru obţinerea unor rezultate notabile, cunoaşterea targetului şi menţinerea inte­resului acestuia pentru brandul tău. Un brand va rezista doar trăind în prezent, cu o con­stantă inspiraţie din valorile trecutului şi întot­dea­una deschis la provocările viitorului, ge­nerate de inovaţie şi de păstrarea valorilor culturale.“

Ce mai trebuie în afară de poveste?

Reprezentantul Braiconf admite că însuşi businessul său este de fapt o picătură într-un ocean, dar chiar şi aşa obiectivul este de a ieşi cu cămăşile făcute la Brăila pe pieţele glo­ba­le. „Noi la Braiconf, de exemplu, avem piaţa internă şi externă, dar din păcate vin­dem în serie mică şi ne dorim să vindem vo­lum mai mare. Accesul la piaţă e foarte im­por­tant şi mă gândesc la piaţa globală când spun asta. Noi avem o soluţie pe care o im­ple­mentăm asumându-ne riscuri deoarece pro­gresul se întâmplă când ieşi din zona de con­fort, asta e foarte clar. Creăm relaţii, co­ne­xi­uni, acu­mu­lăm cunoştinţe despre di­ferite pieţe. Aceste lucruri iau timp, dar se întâm­plă.“

Evoluţiile din piaţa mon­dia­lă a modei ar putea surâde însă unor businessuri precum Braiconf. „Moda se apropie de o nouă etapă, una în care se schim­bă paradigmele, iar ac­cen­tul va trece din zona consu­mis­mului în zona durabilităţii. Va fi calitate versus can­titate, va fi unicat prin tradiţional sau ultra­­­tehnologie versus serie.“

Ineteresant este că în această nouă lume a modei, bărbaţii par a fi dispuşi să plătească mai mult pentru produse de calitate decât femeile. „În condiţiile unei pieţe favorabile vân­zărilor de modă masculine, ne putem aş­tepta la creşteri şi repoziţionări ale bran­du­rilor. Personalizarea şi dife­ren­ţierea produselor vor con­ta pentru consumator. Ofer­ta online personalizată îl va satisface pe cel care doreşte să evite contactele directe. Con­ţi­nutul social pentru confecţiile pentru băr­baţi necesită o formulă pro­prie deoarece mo­dul în care aceşti consu­matori acţionează la cumpărături este diferit. Există un imens potenţial pentru hai­nele cu influenţe atletice şi proprietăţi atrac­tive, cum ar fi imper­mea­bilitatea şi rezistenţa la şifonare“, spune Simionescu.

Reinventarea roţii nu mai este la modă

Dincolo de aceste tendinţe, noile tehnologii vor avea un impact major asupra industriei de profil, atât pe partea de automatizare, cât şi de cunoaştere a clientului.

„În acest mod, chiar dacă manufactura a fost înlocuită cu o tehnologie modernă, locurile de muncă n-au disparut, doar că lucrătorii a trebuit să se reprofileze. Asta se va întâmpla şi în următoarele decenii.“

Această reprofilare nu se poate întâmpla fără susţinerea unui sistem de educaţie „croit“ pe nevoile viitoarei generaţii. Simionescu spune că întreg sistemul trebuie să se concentreze pe elev, pe potenţarea la cel mai înalt nivel a fiecărui individ.

„Adaptabilitatea ţine tot de educaţie, de voinţa unei ţări de a-şi educa generaţiile, pe cele tinere, adulte şi vârstnice, de a le pregăti să primească schimbarea într-un mod firesc.“

La final însă, Simionescu mai spune un lucru. Decalajele României faţă de pieţele vestice în materie de dezvoltare pot fi transformate în avantaje.

„Lumea se schimbă cu o rapiditate uluitoare, avem şansa să trecem peste etape, să folosim cele mai performante tehnologii şi să ne inspirăm din experienţele altor ţări pentru a progresa accelerat. Nu trebuie să reinventăm roata, ci doar să alegem un model de business deja testat şi să-l implementăm.“

La începutul săptămânii trecute, Electroargeş (ELGS), producător de electrocasnice, a anunţat că a ajuns la o deţinere de 60,5% în cadrul producătorului de textile Braiconf, după ce în trecut figura cu o expunere de 17,6%. Totodată, New Carpathian Fund a anunţat public o tranzacţie prin care a ieşit din acţionariatul companiei textile, respectiv prin înstrăinarea a 33% din capitalul social.

Cum ar putea arăta România de mâine? Inspiraţi-vă din platforma www.zf.ro/romania100