Special

Educaţie, stil de viaţă şi wellness. Cum se integrează absolvenţii de facultate pe piaţa muncii: Aproape 9 din 10 absolvenţi au avut un loc de muncă după absolvire, cei care au studiat IT&C şi sănătate intră cel mai uşor în câmpul muncii. Tot ei câştigă şi cele mai mari salarii

Educaţie, stil de viaţă şi wellness. Cum se...

Autor: Ramona Cornea

09.10.2023, 00:07 302

Absolvenţii de licenţă din domeniul IT&C au câştigat de până la 1,8 ori mai mult la primul loc de muncă decât un absolvent din domenii precum ştiinţe umaniste şi arte sau afaceri, administraţie sau drept ♦ Unu din doi absolvenţi de studii universitare de licenţă a lucrat în perioada studiilor.

Aproape 9 din 10 absolvenţi au avut un loc de muncă după absolvire, cei care au studiat IT&C şi sănătate intră cel mai uşor în câmpul muncii. Mediana salariilor câştigate în primul an de muncă după absolvire arată că aceste domenii sunt şi cel mai bine plătite, după cum arată Studiul privind angajabilitatea absolvenţilor de învăţământ superior din România (2021), realizat de Ştefan-Marius Deaconu, Cezar Mihai Hâj şi publicat de Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI), o instituţie publică aflată în subordonarea Ministerului Educaţiei. 

Cercetătorii care au analizat două cohorte de absolvenţi, una care a absolvit în 2016 şi una care a absolvit în 2020. Rezultatele lucrării lor arată că 87,2% dintre absolvenţi şi-au găsit un loc de muncă sau au păstrat locul de muncă din perioada studiilor. Procentele diferă în funcţie de cohortă de la 92,4% (2016) la 81,1% (2020).

Aşadar, absolvenţii de învăţământ superior au o capacitate foarte ridicată de a se integra în piaţa muncii: aproape 9 din 10 absolvenţi s-au angajat ulterior finalizării studiilor sau şi-au păstrat locul de muncă de pe perioada studiilor. Pe termen scurt, absolvenţii care au avut domiciliul în mediul rural anterior începerii studiilor au o rată de ocupare mai mare, scrie studiul citat.

Astfel, prin prisma ciclurilor de studii, indiferent de cohorta analizată, procentele absolvenţilor care au sau au avut un loc de muncă variază de la 90% (educaţie, ştiinţe umaniste şi arte) la 96% (tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor – IT&C), dacă ne raportăm la absolvenţii de licenţă. În cazul absolvenţilor de master, procentele variază de la 88,2% (ştiinţe umaniste şi arte) la 98,7% (IT&C).

„În subsidiar, dacă analizăm prin prisma domeniului fundamental de studii, procentul absolvenţilor de licenţă care au fost angajaţi sau sunt activi în piaţa muncii variază de la 84,1% (Ştiinţa sportului şi educaţie fizică) la 95,2% (Ştiinţe biologice şi biomedicale). Pentru absolvenţii de master, procentul variază între 88,7% (ştiinţe umaniste şi arte) şi 98,2% (ştiinţa sportului şi educaţie fizică)”, conform studiului citat.

De asemenea, rata de ocupare a studenţilor care au lucrat pe perioada studiilor a fost de 49,4% în 2020. Rata de ocupare a absolvenţilor de studii universitare de master a fost semnificativ mai mare, de 73,9%.

Prin urmare, unu din doi absolvenţi de studii universitare de licenţă a lucrat în perioada studiilor. Aceste procent este unul semnificativ ţinând cont de faptul că în analiza de faţă au fost consideraţi doar absolvenţii care au finalizat studii universitare cu frecvenţă.

Atât în cazul absolvenţilor din 2016, cât şi în cazul celor din 2020, nu s-au înregistrat diferinţe semnificative în ceea ce priveşte rata de ocupare pe perioada studiilor în funcţie de statutul socioeconomic precar, nivelul de studii al părinţilor, respectiv mediul de rezidenţă al localităţii de naştere.

Domeniile în care s-a înregistrat cea mai mare rată de angajare pe perioada studiilor universitare sunt: tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (71,3%), ştiinţe sociale, jurnalism şi informare (67,0%) şi inginerie, producţie şi construcţii (63,0%). Cele mai mici rate de angajare s-au înregistrat în cazul absolvenţilor din agricultură, silvicultură, piscicultură şi ştiinţe veterinare (57,1%), ştiinţe umaniste şi arte (54,7%) sau sănătate şi asistenţă socială (32,5%).

Dintre absolvenţii angajaţi pe perioada studiilor, aproape 6 din 10 au avut contracte de tip full-time (58,4%).

Mediana veniturilor obţinute la primul loc de muncă ulterior finalizării studiilor universitare a fost de 2.352 lei pentru absolvenţii de licenţă şi de 2.000 lei pentru absolvenţii programelor de master din generaţia 2020.

Absolventele de licenţă au înregistrat primele câştiguri salariale mai mici cu 13,6% în 2020.

Stagiile de internship au avut un impact semnificativ de cel puţin 11% reflectat în primele venituri obţinute de absolvenţii de licenţă.  Absolvenţii care au găsit foarte uşor un loc de muncă după finalizarea studiilor au câştigat de până la 1,5 ori mai mult în cazul nivelului licenţă, respectiv 1,4 ori la master, faţă de cei care au întâmpinat dificultăţi.

Absolvenţii de licenţă din domeniul tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor din 2020 au câştigat de până la 1,8 ori mai mult la primul loc de muncă decât un absolvent din domenii precum ştiinţe umaniste şi arte sau afaceri, administraţie sau drept.

„Analiza noastră a luat în considerare, doar veniturile obţinute de absolvenţi la primul loc de muncă ulterior finalizării studiilor. Nu au fost luaţi în considerare absolvenţii care şi-au păstrat locul de muncă. Analiza a fost realizată în funcţie de domeniul de studiu (ISCED-F) şi am limitat valorile salariale maximale la 9.000 lei, pornind de la analiza celor mai mari salarii, obţinute în domeniul tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (TIC)”, scriu autorii studiului citat.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO