Inflaţia anuală, adică creşterea generalizată a preţurilor raportată la coşul mediu de consum din România, a scăzut la 5,9% în aprilie 2024, de la 6,6%, cât a fost în martie, conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a prezentat miercuri Raportul trimestrial asupra inflaţiei:
- Faţă de ianuarie 2021, preţurile din România au crescut mai puţin decât în ţările din regiune. Inflaţia cumulată ianuarie 2021-martie 2024 a fost de 34,5% în Cehia, 33,5% în Polonia, 44,7% în Ungaria şi 33,3% în România. Inflaţia medie anuală 2021-2023 a fost de 9,9% în Cehia, 9,7% în Polonia, 12,4% în Ungaria şi 8,6% în România.
- De ce celelalte ţări au început să reducă rata de politică monetară şi noi nu? La ei ajustarea inflaţiei a fost mai rapidă. La noi, şi urcuşul şi coborâşul au fost ceva mai lente. Ei au ajuns mai repede la inflaţie sub rata dobânzii (Cehia, Polonia, Ungaria).
- Nu se credea că băncile centrale pot să ducă inflaţia în jos cu dobânzi real negative, acest lucru s-a reuşit peste tot în lume, inclusiv la noi.
- În prezent avem o dobândă reală a dobânzii de politică monetară şi căutăm momentul optim când vom lua această decizie de scădere.
- Am încercat să scădem inflaţia fără a crea recesiune. Pentru România a avea recesiune în condiţiile unui deficit fiscal mare, care se corectează foarte greu, nu este o soluţie potrivită. Recesiunea agravează situaţia fiscală şi pe cale de consecinţă are efecte negative şi asupra inflaţiei.
- Noi nu vedem recesiune, riscul a fost doar pentru T1. Toţi indicatorii cu putere de prognoză arată o revenire, mai ales consumului.
- Avem un excedent de lichiditate pe piaţă pentru că atâta timp cât nu se corectează deficitul fiscal, el trebuie să fie finanţat. Am auzit discuţii că Guvernul se împrumută. Ce înseamnă dacă Guvernul nu ar putea să se împrumute şi nu ar finanţa deficitul? Înseamnă criză financiară, criză economică, criză socială, criză politică. Am trăit aceste evenimente în anii '90, când nu aveam nici datorie externă şi căutam bani disperaţi să ne finanţăm deficitul bugetar, care oricum era mai mic. Au fost ani extrem de grei.
- Soluţia nu e să opreşti finanţarea deficitului. Ar fi un şoc teribil pentru economie. Şi pentru ţară. Soluţia este să reduci deficitul fiscal, şi pe partea de cheltuieli şi pe venituri. Acestea sunt opţiunile Guvernului şi vedeţi că ele se fac foarte greu.
- Aşteptările operatorilor economici s-au înrăutăţit după majorările de preţuri din ianuarie, cu excepţia analiştilor bancari care sunt mai prudenţi şi ceva mai optimişti.
- Avem o tensiune pe piaţa forţei de muncă care se va reflecta şi asupra inflaţiei, un deficit de forţă de muncă şi o presiune aproape continuă asupra inflaţiei. Există o acoperire foarte mică din partea creşterii productivităţii în majorările salariale. Presiunile sunt determinate sunt de aşteptările inflaţioniste.
- Observăm o creştere accentuată a consumului, în special pe partea de credit. Mai este loc să mai stimulăm creditul de consum prin reducerea ratei dobânzii? Această creştere a creditului de consum s-a făcut chiar în condiţiile unor dobânzi înalte.
- Din perioada pandemiei au crescut economiile populaţiei, acestea fiind foarte polarizate. Dacă coborăm dobânzile nu cumva descurajăm economisirea?
- Investiţiile merg bine fiind un factor important de creştere economică, stimulate de fondurile europene.
- Avem o traiectorie descendetă a inflaţiei, se reduce treptat, ajungând undeva la sfârşitul lui 2025, început de 2026 în ţintă.
- Noi prognozăm că guvernul va face o corecţie fiscală cu ajutorului Comisiei Europene.
- Corecţia fiscală nu va fi uşoară. Nu se poate face numai pe partea de cheltuieli, în momentul în care ai venituri sub 27% din PIB, iar ponderea salariilor bugetare este cea mai mare din Europa, nu ai în vedere un lucru esenţial. Salariile sunt cele mai mari pentru că acest 27% din PIB reprezintă foarte puţin. Discuţiile vor fi relativ dificile.
- În anul 2000 în calitate de premier am încercat şi eu să fac corecţii fiscale, unele cheltuieli mi s-au părut cam mari la Ministerul de Interne. A venit un reprezentant şi mi-a spus că nu au bani nici de benzină. „Ce vreţi să facem? Să alergăm după hoţi cu bicicletele sau pe jos? Ei cu bolid şi noi cu bicicleta”. Deci atenţie mare la încercarea de tăia numai pe partea de cheltuieli, făcând comparaţii care nu sunt potrivite.
- În ţara noastră sectoarele de bază precum educaţia, sănătatea şi securitatea sunt subfinanţate. De unde poţi să mai tai?
- Fenomenul de shrinkflation, reducerea gramajului şi menţinerea aceluiaşi pret, dacă nu este anunţat către consumatori este o fraudă.
- Dacă nu vom lua măsuri de corectare fiscală riscăm foarte mult. Deja avem prima de risc cea mai mare din UE şi nu coboară. Investitorii nu se uită numai la deficit, se uită şi la discuţiile din ţară, respectiv modul de luare a deciziilor. Împrumuturile rămân scumpe chiar dacă noi facem eforturi să avem lichiditate în piaţă. Corecţia fiscală este absolut necesară.
