Procurorii DNA fac joi percheziţii la omul de afaceri Horia Simu, într-un dosar privind retrocedarea ilegală a unui imobil din Bucureşti, prin care s-a produs un prejudiciu de peste 55 de milioane de euro.
Surse judiciare au declarat, că Horia Simu urmează să fie dus la audieri, la Direcţia Naţională Anticorupţie, fiind suspectat de complicitate la abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul.
Potrivit surselor citate, Horia Simu este suspectat că, în perioada 2006 - 15 ianuarie 2008, a sprijinit şi înlesnit nerespectarea prevederilor legale de către preşedintele, vicepreşedintele şi membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, prin depunerea la un dosar de despăgubire a unui imobil şi, anterior, la emiterea dispoziţiei primarului general al Capitalei din 9 iulie 2007, respectiv a avizului de legalitate a Prefecturii Bucureşti din 7 septembrie 2007, a mai multor înscrisuri, printre care o adeverinţă medicală şi o expertiză extra-judiciară din 2006 întocmită de expertul Zizi Dumitrescu, prin care s-a prezentat fals o stare de sănătate precară şi o identificare greşită a terenului, pentru a acredita ideea de imposibilitate de restituire în natură şi de urgenţă în soluţionarea dosarului.
Astfel, cu acceptul dat supraevaluării făcute de evaluatorul Alexandru Florin Hanu şi cu aprobarea de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a raportului de evaluare, întocmit în condiţii nelegale, s-a produs bugetului de stat un prejudiciu de 55.144.265 de euro, respectiv peste 200.600.000 de lei, sumă primită de Horia Simu în mod necuvenit.
Sursele citate au precizat că, în 18 mai 2005, Mihaela Cojocaru a solicitat Primăriei Capitalei emiterea unei dispoziţii de retrocedare, în echivalent, la nivelul sumei de 244.928.107.524 de lei vechi, sub formă de titluri de valoare nominală folosite în procesul de privatizare, a imobilului compus din 97.516 mp de teren şi o clădire cu parter şi două etaje, garaj şi magazie, situat în Bucureşti, strada Virtuţii şi strada Fabricii, astfel cum este identificat în planul anexat raportului de expertiză întocmit de Zizi Dumitrescu, efectuat în cauza ce a format obiectul unui dosar dela Tribunalul Bucureşti - Secţia Civilă.
Cererea de emitere a dispoziţiei de retrocedare, în echivalent, a imobilului s-a întemeiat pe sentinţa civilă din 4 iunie 2004, pronunţată de Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, definitivă şi executorie, pe care solicitanta a anexat-o cererii sale, au mai arătat sursele citate.
În ce priveşte cele mai mari despăgubiri acordate de Agenţia Naţională de Restituire a Proprietăţilor, Horia Simu ar fi printre primele locuri, potrivit surselor citate.
Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), instituţie aflată în subordinea primului ministru, a publicat pe 11 decembrie 2014 pe website-ul propriu lista cu cele mai mari 30 dosare de despăgubiri plătite.
Vedeţi aici lista celor mai mari 30 de despăgubiri
ZF a solicitat încă din anul 2010 ANRP publicarea listei cu persoanele care au încasat cele mai mari despăgubiri în numerar şi în acţiuni la Fondul Proprietatea, însă autoritatea nu a dat niciun răspuns solicitării.
ANRP nu are publicat pe website-ul propriu o listă cu toate persoanele care au încasat despăgubiri în numerar şi în acţiuni la FP, deşi plăţile s-au făcut din bani de la bugetul de stat. Potrivit Legii 247/2005, pentru despăgubiri mai mari de 500.000 de lei, ANRP a acordat acţiuni la Fondul Proprietatea.
ZF a scris multe articole despre neregulile din procedura de despăgubire încă din 2010, relatând despre nerespectarea ordinii cronologice de soluţionare a dosarelor de despăgubire, despre tranzacţiile la limita legii cu aceste dosare, despre cum apropiaţi ai partidelor politice au cumpărat dosare de despăgubire şi acţiuni la FP.
Potrivit listei publicate de ANRP, primele 30 cele mai mari dosare de despăgubiri au încasat peste 4,6 miliarde de lei, în condiţiile în care suma plătită de ANRP în şapte ani de funcţionare a fost de circa 12 miliarde de lei.
Cele mai mari despăgubiri au fost încasate de Loreen Ellen Malaxa, Georgeta Palade Van Dusen, Philip Theodore Palade, moştenitorii familiei Malaxa, cu despăgubiri încasate de 622,5 milioane de lei, urmează Horia Simu Şchiopu cu 466 milioane de lei, şi apoi din nou Loreen Malaxa, Georgia Palade Van Dusen, Philip Theodore Palade cu alte 384 milioane de lei.
Horia Simu a devenit cunoscut ca “bancher al cuprului”, după ce a preluat Cuprom Baia Mare alături de Horia Pitulea.
Pe locul al patrulea este grupul format din Adrian Andrici, Gabriel Gheorghe, Gheorghe Stelian,Valentin Vişoiu cu 377,2 milioane de lei. Aceştia au cumpărat dosarul de despăgubire, nu sunt moştenitorii de drept ai drepturilor litigioase.
Valentin Vişoiu, acţionar la societăţile CNCD SA, Conarg SA, Conarg Real Estate SRL, este arestat la domiciliu, fiind cercetat şi în dosarul de corupţie al primarului Piteştiului Tudor Pendiuc, pentru dare de mită, spălare de bani şi complicitate la abuz în serviciu. În vârstă de 46 de ani, el a fost în perioada 1995-2000 manager al producătorului de cherestea Vasicos din Piteşti.
Firma Conarg, care a construit singurul magazin IKEA din România, a cunoscut o dezvoltare accelerată începând cu 2000, când Vişoiu a preluat compania desprinsă în 1991 din fostul Trust de Construcţii Industriale din Piteşti.
Prin grupul său, Vişoiu este şi dezvoltator imobiliar, printre proiectele sale imobiliare numărându-se ansamblurile rezidenţiale Răsărit de Soare, Quadra Place şi Quadra 2 din Bucureşti.
Adrian Andrici este unul dintre cei mai influenţi şi discreţi investitori pe bursă, în presă neexistând fotografii cu acesta, deşi este de mulţi ani acţionar semnificativ la companii de pe bursă.
În 2008, el a vândut pachetul majoritar de acţiuni al firmei Haber Haţeg către grupul Heineken pentru câteva milioane de euro, în condiţiile în care firma deţinea terenul de 7 hectare pe care este situată una dintre fabricile de bere ale grupului olandez. Apoi, el s-a luptat cu americanii de la Ford în calitate de acţionar minoritar al Automobile Craiova, pentru a obţine un preţ mai bun pentru acţiuni. Andrici deţine în prezent un pachet de 16,3% din acţiunile dezvoltatorului imobiliar Impact. A fost membru în comitetul reprezentanţilor acţionarilor de la SIF Muntenia (SIF4). El s-a luptat în 2012 alături de omul de afaceri Gheorghe Iaciu şi de brokerii de la Swiss Capital pentru a prelua controlul SIF Muntenia, într-o adunare generală a acţionarilor maraton, care a durat 33 de ore. Din 2013, este acţionar la clubul CS Universitatea Craiova.
Controalele derulate la ANRP de Ministerul Finanţelor şi Curtea de Conturi au scos la iveală faptul că 80% dintre dosarele soluţionate de autoritatea de despăgubire nu aveau ataşate certificatele de moştenitor, adică tocmai actele care dovedesc că persoanele respective aveau dreptul să primească despăgubiri, iar aproape 700 de dosare au fost supraevaluate, ceea ce a permis ca titularii să încaseze despăgubiri mai mari decât li se cuveneau.
Neregulile constatate la ANRP arată că Fondul Proprietatea nu a fost un vehicul de despăgubire a foştilor proprietari, ci a fost creat pentru a împărţi active extrem de valoroase din portofoliul statului, cum ar fi participaţii minoritare la Petrom, Hidroelectrica, Romgaz, unor persoane din cercurile politice.
Nu există date oficiale privind persoanele care au cumpărat dosare de despăgubire pe preţuri de nimic, în baza cărora au primit acţiuni la Fondul Proprietatea, pe care le-au vândut apoi unor fonduri străine de investiţii obţinând profituri uriaşe. Acum, acele fonduri de investiţii, cum sunt americanii de la Elliott, vor să vândă activele FP bucată cu bucată, pentru a obţine la rândul lor profituri semnificative.
De abia recent au ieşit la iveală neregulile din procedura de despăgubire. Azi, fosta şefă a ANRP Crinuţa Dumitrean (2009-2011) este în arest, fiind cercetată alături de fosta şefă a DIICOT Alina Bica, doi deputaţi şi alte persoane pentru acordarea unei despăgubiri pentru un teren supraevaluat cu 62 mil. euro. Dumitrean alături de Oana Vasilescu, fost vicepreşedinte al ANRP, sunt acuzate de abuz în serviciu după ce au făcut parte din Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din ANRP, care, în 2011, a acordat o despăgubire de 377,2 mil. lei pentru un teren din Capitală supraevaluat cu 263,3 mil. lei (echivalentul a 62,5 mil. euro).
Mai mult, fostul vicepreşedinte al ANRP Sergiu Diacomatu le-a spus procurorilor că omul de afaceri Dorin Cocoş, soţul pe atunci al Elenei Udrea, membră PDL, i-a promis că va fi menţinut în funcţie dacă îl sprijină necondiţionat în soluţionarea unor dosare privind despăgubiri pentru terenuri.
