Analiştii UniCredit Bank România estimează că economia România va avea o creştere de 2,7% în 2024, iar deficitul contului curent se va situa la peste 6%, în conditiile în care creşterea impozitării în 2025 e foarte probabilă în opinia băncii, potrivit unei analize trimestriale.
”Domnul Ciolacu a menţionat trei modificări fiscale potenţiale 1. Cota unică de 16% (pe venit, profit, dividende, microîntreprinderi şi PFA-uri), posibil exceptând profiturile reinvestite; 2. Introducerea impozitului progresiv pe venitul personal (ex. 10% şi 20-25%) şi 3. Creşterea cotei principale a TVA cu 2-3pp. Prima şi a treia opţiune ar fi mai uşor de implementat decât cea de-a doua, care ar necesita o mai bună capacitate tehnică a ANAF. Ne aşteptăm la adoptarea unui mix de măsuri, respectiv majorarea impozitului pe venit, profit, proprietate, a redevenţelor şi a TVA. Un pachet fiscal consistent ar putea diminua deficitul bugetar la aproximativ 4,7% din PIB în 2025, dacă va fi adoptat încă din ianuarie. În cazul în care adoptarea acestuia va fi amânată pentru luna iulie 2025, deficitul bugetar ar depăşi 5,5% din PIB anul viitor. Ca de obicei, ne aşteptăm ca decidenţii să opteze în primul rând pentru creşterea impozitelor şi nu pentru îmbunătăţirea colectării. Principalele motive sunt faptul că primele măsuri se pot aplica mai rapid, iar capacitatea instituţională este limitată pentru alt tip de măsuri”, se precizează în raport.
ANaliştii băncii sunt de părere că principalele motoare de creştere ale PIB în 2024 vor fi politica fiscală laxă, creşterea rapidă a salariului real, investiţiile în infrastructură şi cererea externă mai puternică din al doilea semestru. În opinia Unicredit Bank, cererea de export reprezintă cel mai mare risc la adresa prognozei.
Pentru anul 2025, banca estimează o creştere a PIB de numai 1,9%, deoarece consumul privat ar putea să crească doar cu 1,3% din cauza majorărilor impozitelor. În funcţie de structura măsurilor fiscale, construcţiile private şi serviciile ar putea fi, de asemenea, afectate.
”Ne asteptăm ca lipsa de măsuri fiscale să menţină deficitul structural al contului curent la peste 6% din PIB în 2024, deficitul extern urmând să fie acoperit integral din investiţii străine directe, intrări de fonduri europene şi împrumuturi guvernamentale de pe pieţele externe. Astfel, estimăm o continuare a creşterii rezervelor valutare faţă de nivelul record din prezent. Deficitul contului curent s-ar putea corecta anul viitor datorită temperării cererii interne”.
Conform estimărilor UniCredit Bank, inflaţia nu va reveni în intervalul ţintă nici anul acesta şi nici anul viitor. Banca prognozează că inflaţia totală va rămâne ridicată, la aproximativ 5,6% la finalul anilor 2024 şi 2025. Cu toate acestea, temperarea cererii interne ar putea readuce inflaţia de bază excluzând majorările de taxe în intervalul ţintă (1,5-3,5%) până în primăvara anului 2025. Estimăm că inflaţia de bază va scădea mai greu decât în restul regiunii în 2024.
În acest context, BNR ar putea începe reducerea dobânzii de politică monetară în luna mai, urmând ca aceasta să fie diminuată până la nivelul de 6% la finalul anului 2024.
De asemenea, deşi leul s-a apreciat cu aproximativ 15% în termeni reali faţă de finalul anului 2019, mutarea cursului EUR-RON în intervalul 5,00-5,10 se va produce abia în anul 2025, din cauza calendarului electoral încărcat din 2024, se mai arată în analiză.
