♦ „Nivelul de datorie publică nu este unul mare, problema este că plătim aceste dobânzi pentru datorie şi s-a ajuns la dobânzi de 1,9% din PIB. Ca să avem o perspectivă asupra acestui nivel de 1,9%, tot impozitul pe profit pe care l-am colectat în 2023 de la companii a reprezentat 1,8% din PIB.“
Datoria externă a României a crescut pe primele două luni ale anului cu aproape 7 mld. euro, de la 170 mld. euro la 177 mld. euro. Cu un ritm crescător de 3-4 miliarde de euro pe lună în 2024, datoria externă se înscrie într-un parcurs deja îngrijorător în ultimii 10 ani. Andreea Nica, CFA, vicepreşedinte al Consiliului Director al CFA România, susţine că statul plăteşte dobânzi de 1,9% din PIB pentru datoria publică, mai mult decât a încasat din impozitul pe profit în anul 2023.
„Nivelul de datorie publică nu este unul mare, chiar dacă am trecut de 50% pe metodologie UE la ianuarie 2024, problema este că plătim aceste dobânzi pentru datorie şi s-a ajuns la dobânzi de 1,9% din PIB. Mie mi se pare foarte mult. Ca să avem o perspectivă asupra acestui nivel de 1,9%, tot impozitul pe profit pe care l-am colectat în 2023 de la companii a reprezentat 1,8%. Am colectat impozit pe profitul tuturor companiilor sub cheltuielile cu dobânzile de anul trecut, ceea ce ne arată că ajungem la un nivel al dobânzilor mari. Asta pentru că cei care deţin datorie publică românească cer randamente mari, pentru că prima de risc pentru datoria publică a României este cea mai mare faţă de ţările din regiune“, a spus ea în cadrul emisiunii de business ZF Live.
