Avocatii straini pot fi inscrisi in baroul roman in bza unei conventii de reciprocitate

Este cunoscut faptul ca existenta unui mediu concurential determina o ridicare a standardului ofertei, o imbunatatire a calitatii.

Acest lucru este valabil si pentru una dintre cele mai liberale profesii, si anume cea de avocat.

Dinamica concurentei in acest mediu poate fi analizata inca din 1990, insa un real salt in evolutia sa s-a produs prin adoptarea Legii nr. 51 din 1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat.



Un repaos de 50 de ani

Prin adoptarea acestei legi, a fost posibila organizarea activitatii avocatilor in cadrul cabinetelor si societatilor civile profesionale, dupa reguli care contureaza normele deontologiei avocatilor, cadrul legal de exercitare a acestei profesii.

Astfel, exercitarea profesiei de avocat si-a redobandit, dupa un repaos de 50 de ani, cadrul legal traditional de manifestare, dand posibilitatea avocatilor romani sa se alinieze la startul competitional alaturi de casele de avocati din Europa.

Desigur, repaosul de 50 de ani a marcat semnificativ mentalitatea practicienilor din aceasta profesie, insa, pe de alta parte, cerinta pietei romanesti pentru o asistenta legala de inalta competenta a favorizat afirmarea si maturizarea caselor de avocatura in tara noastra.

Evolutia, transformarile din economia romaneasca, tranzactiile cu implicatii financiare importante, existenta fondurilor europene de finantare a diverselor segmente din economie a atras aparitia, si in domeniul avocaturii, a capitalului strain". Astfel, avocati din Statele Unite si din tari europene au gasit in Romania un mediu atractiv pentru exercitarea profesiei.

Cum priveste, insa, legiuitorul roman acest demers al avocatilor straini?

Conform legii, poate fi membru al barourilor din Romania (deci poate sa exercite profesia de avocat) cel care indeplineste urmatoarele conditii: a) este cetatean roman si are exercitiul drepturilor civile si politice; b) este licentiat al unei facultati de drept sau doctor in drept; c) nu se gaseste in vreunul din cazurile de nedemnitate prevazute de lege.

Mai departe, legea precizeaza ca membrul unui barou din alta tara poate exercita profesia de avocat in Romania daca indeplineste conditiile enumerate mai sus (mai putin cea privind cetatenia) si daca exista conventie de reciprocitate intre Uniunea Avocatilor din Romania (U.A.R.) si organizatia avocatilor din tara respectiva. In cazul in care nu exista conventie de reciprocitate intre U.A.R. si organizatia avocatilor careia ii apartine avocatul strain, atunci acesta poate exercita avocatura in Romania ocazional", impreuna cu un avocat roman, insa in conditiile in care baroul

este instiintat despre aceasta practica.



Practici ilegale

Prin urmare, avocatii straini pot fi inscrisi in baroul roman, in conditiile existentei unei conventii de reciprocitate. Avocatii straini si barourile de avocatura straine pot inregistra in Romania societati civile profesionale pentru activitatea de consultanta cu caracter comercial numai in asociere cu avocati romani.

Avocatii straini nu pot sa-si reprezinte clientii in fata instantelor de judecata romane sau a oricaror organe de jurisdictie, cu exceptia instantelor de arbitraj.

Este clar ca legea privind exercitarea profesiei de avocat a creat conditiile pentru avocatii straini ca, pe baza conventiilor de reciprocitate, sa desfasoare exclusiv activitate de consultanta comerciala in Romania.

Conditiile esentiale impuse de legiuitor avocatilor straini se refera la obligativitatea practicarii avocaturii in asociere cu avocati romani si numai sub forma societatilor civile profesionale. Aceasta inseamna ca firmele de avocatura straine care sunt organizate in Romania sub forma de S.R.L. sau S.A. practica activitate de consultanta ilegal.

Totodata, este important de retinut ca legiuitorul roman a inteles sa permita practicarea avocaturii in Romania numai celor care sunt licentiati in avocatura in strainatate si sunt membri ai unor barouri sau organizatii de avocatura in tarile de unde provin.

Ca atare, orice forma de consultanta juridica realizata de persoane straine care nu au calitatea de avocati (nu sunt licentiate in drept) si s-au asociat in Romania cu avocati in vederea exercitarii activitatii de consultanta juridica este ilegala.

Deosebit de important este faptul ca legea romana conditioneaza exercitarea avocaturii in Romania de catre practicieni proveniti din alte state de existenta unei conventii de reciprocitate. Aceasta conventie trebuie sa cuprinda, in mod obligatoriu, clauze privind conditiile de exercitare a avocaturii, respectiv: forma de organizare, conditia de asociere cu unul sau mai multi avocati romani, declararea onorariilor, plata taxelor etc.

Putem afirma, astfel, ca legea romana a permis exercitarea in domeniul avocaturii a unei veritabile concurente in care avocatii romani vor trebui sa se confrunte cu experienta, know-how-ul avocatilor straini.

Aceasta concurenta nu poate decat sa duca la rezultate benefice pentru statutul acestei profesii in Romania, deoarece avocatura nu presupune numai o buna cunoastere a legilor dar si o anumita maniera de abordare a problemelor clientilor, un anumit standard al deontologiei avocatilor si o permanenta perfectionare a profilului moral al acestora.

Totodata, legiuitorul roman a dat dovada de realism fata de nevoile economiei de piata, permitand avocatilor straini sa se organizeze in Romania deoarece, odata cu implantarea marilor corporatii, concerne internationale in tara noastra, era firesc ca acestea sa fie urmate de specialisti occidentali - juristi, economisti etc. Este firesc ca acesti colosi, corporatii internationale a caror prezenta o dorim in Romania sa poata beneficia si aici de expertiza firmelor de consultanta cu care conclucreaza pe plan international.



Avocatii straini nu trebuie sa stie romaneste

Este, insa, tot atat de evident ca aceste firme straine de consultanta juridica nu pot sa isi indeplineasca obiectivele lor de asistenta decat pe baza cunostintelor furnizate de avocati romani. Acest lucru l-a avut in vedere legiuitorul cand a impus obligativitatea asocierii cu avocati romani. Este firesc sa fie astfel, deoarece avocatii straini nu cunosc, si nu au cum sa aprofundeze legile romane. De aceea ei, in mod necesar, fac apel la informatia, modalitatea de interpretare si intelegere a legii pe care le ofera avocatii romani. Cu alte cuvinte, profesionistii straini vor contribui in organizarea exercitarii profesiei de avocat in Romania, cu know-how-ul relatiei avocat-client, clientela in sine, managementul firmei de avocati, urmand ca avocatul roman sa aduca bagajul sau de cunoastere, interpretare si aplicare a legii, adica partea pur tehnica a avocaturii.

Interesant este faptul ca legea romana nu impune avocatilor straini nici cunoasterea limbii romane, si nici a legilor romane. Acest handicap este, insa, surmontat prin solutia mariajului" cu avocatii romani, care realizeaza suportul teoretic, stiintific al activitatii de consultanta in sine si, totodata, asigura asistarea intereselor clientilor in fata instantelor de judecata si a organelor jurisdictionale.

Oricum, practica din ultimii ani a demonstrat ca aceasta combinatie intre spiritul practic, pur comercial al avocatilor straini si inteligenta si competenta profesionala a avocatilor romani a creat formule de un real succes pe piata avocaturii, concentrand un volum semnificativ al clientilor si tranzactiilor din lumea afacerilor romanesti.