In cautarea pietelor pierdute trebuie sa te ajute si buchetul, dar si sticla si dopul

Fruvimed Medgidia este cel de-al doilea mare jucator care-si imparte, alaturi de Vie Vin Murfatlar, aproape trei sferturi din renumita podgoria Murfatlar. Societatea a fost preluata de Asociatia Salariatilor acum trei ani de la Agentia Domeniilor Statului, cu mari datorii pe care le plateste si acum.
Vinul produs aici ia in proportie de peste 60% calea exportului catre pietele traditionale, mai mult in vrac dar si sub marca proprie. La acest ultim capitol Aurel Seitan, directorul societatii, spune ca se vor continua investitiile pentru a-i mari ponderea in totalul exportului. "In ultima perioada am incercat sa ne dezvoltam o politica de marketing mai agresiva pentru a ne impune vinurile atat pe piata interna dar si pe cea externa", spune Seitan.
Numele Fruvimed Medgidia "pe stil vechi" era IAS Medgidia, intreprindere care a fost infiintata exact acum 50 de ani si care a fost, pentru mult timp, mandria fostilor. Acum trei ani societatea a fost achizitionata de Asociatia Salariatilor de la Agentia Domeniilor Statului cu o impresionanta datorie pentru care a fost intocmit un plan de esalonare. "Ca urmare a faptului ca Fruvimed a trecut printr-o situatie financiara delicata, asociatia Salariatilor a solicitatat reorganizarea societatii in baza Legii 64/1999. Avem un plan de reorganizare pe cinci ani, avand in vedere specificul productiei noastre si cred ca acesta poate asigura revigorarea si functionarea nomala a societatii", spune Seitan. Desi si plata actiunilor se face esalonat, Fruvimed a depus la Ministerul Agriculturii documentatia necesara pentru a beneficia de facilitatile oferite de doua acte normative prin care pot fi anulate majorarile si penalitatile de intarziere la datoriile acumulate in anii anteriori. "Desi aplicarea acestor acte normative se discuta de ceva timp la nivel guvernamental, aplicarea lor intarize nejustificat, situatie care contribuie la o evolutie oarecum anormala a activitatii noastre economice", mai spune directorul Fruvimed Medgidia.
Fruvimed cultiva in momentul de fata peste 2.400 de hectare de pamant din care 2.200 sunt luate in concesiune de la Agentia Domeniilor Statului: 1200 de hectare de vita de vie, carora li se adauga alte 300 de hectare de teren in pregatire, 320 de hectare cu plantatii de pomi, 200 ha de teren arabil si alte 400  de hectare de pasune naturala. "Ca toate societatile din agricultura si noi avem mari probleme pe de o parte din cauza secetei iar pe de alta parte din cauza conditiilor climaterice nefavorabile de la sfarsitul anului trecut si inceputul acestui an. Toate acestea in ciuda faptului ca am incercat din rasputeri sa le contracaram si desi am avut un sprijin din partea statului care nu prea a avut efecte mari la producatori", spune directorul Fruvimed. In anii anteriori din cauza acelorasi calamitati Fruvimed a inregistrat pierderi de 60 de miliarde de lei in 2000 si de 54 de miliarde de lei anul trecut, cand productia pomicola a fost afectata in proportie de 90%. Anul acesta aceleasi calamitati au afectat jumatate din productia de vita de vie, in special la strugurii de masa, dar sunt asteptate circa 10 miliarde de lei din asigurari. Prin Legea 381 sunt stabilite modalitatile de acordare a despagubirilor in caz de calamitati in agricultura, precum si subventionarea a 20% din primele de asigurare pentru anumite culturi si specii de animale. Producatorii agricoli vor primi, din acest an, despagubiri de la stat pentru factorii de risc nespecificati in politele incheiate cu societatile de asigurare daca incheie o polita de asigurare impotriva unor factori de risc standard, precum grindina, ploile torentiale, furtuna, ingheturile tarzii de primavara sau timpurii de toamna, alunecarile si prabusirile de terenuri agricole. "La noi seceta aproape ca nu exista pentru ca am investit masiv in repararea hidrantilor si a statiilor de pompare in colaborare cu sucursala din Constanta a Societatii Nationale de Imbunatatiri Funciare. Insa impotriva celorlalte calamitati nu avem ce face", sustine directorul Fruvimed.

Tricolorul inregistrat la Moscova
Seitan spune ca dupa privatizare Fruvimed incearca sa recastige pietele externe pierdute in anii de dupa Revolutie si sa-si creeze altele noi. "La export vindem cam 60% din productia de vinuri din care 80 de procente reprezinta livrarile in vrac. vrem cream un echilibru intre livrarile in vrac si cele la sticla printr-o politica de marketing mai agresiva. Conditiile foarte bune din podgoria Murfatlar ne permit sa oferim atat vinuri albe: Chardonnay, Sauvignon Blanc, Pinot Gris, Muscat Ottonel, Riesling Italian sau Feteasca Alba cat si vinuri rosii: Merlot, Cabernet Sauvignon, Pinot Noir sau Burgund", spune Seitan. Cele mai importante piete la export sunt cele din UE, Canada, SUA, Israel, Japonia Coreea de Sud si cu un accent mai pronuntat catre fostele membre ale Uniunii Sovietice, piete uitate in ultimul timp dar pe care s-au instalat confortabil comerciantii din Republica Moldova care nu s-au sfiit sa inregistreze la Moscova marci traditionale de vinuri romanesti si chiar tricolorul.
Fruvimed a infiintat in acest an, in Germania, alaturi de alti cinci producatori romani de vin, o firma prin intermediul careia vor vinde pe piata din aceasta tara. Firma are ca obiect de activitate vanzarea si promovarea celor mai bune vinuri romanesti pe piata Germaniei. Societatea are un depozit situat la 40 de kilometri de Stuttgart, prin care comercializeaza in special vinuri de calitate superioara.
Directorul Fruvimed spune ca vinul imbuteliat se loveste de caderea industriei autohtone a sticlei sau chiar cea a dopurilor. "Industria sticlei trece printr-o perioada delicata si nu poate asigura produse de calitate iar la dopuri de cele mai multe ori calitatea este discutabila. Daca un dop nu este bun si permite sa intre aerul in sticla, consumatorul nu isi indreapta nemultumirile catre producatorul de dopuri ci catre noi", afirma Seitan. 
Romania a exportat pe primele sapte luni ale acestui an vin in valoare de 12 milioane de euro, pe fondul unei cresteri constante in ultimii trei ani cand exportul s-a dublat.  Anul trecut exporturile de vin au fost de 40 de milioane de euro, reprezentand cu putin peste 500.000 de hectolitri, ceea ce a reprezintat o crestere cu 29% comparativ cu anul anterior. Principalele piete de desfacere au fost  Republica Moldova (220.000 hl), Germania (150.000 hl), Cehia (35.000 hl), Italia (23.000 hl).    
Romania dispune de o suprafata de de 254.391 hectare cultivate cu vita de vie, din care numai 120.214 hectare reprezinta soiuri nobile, recomandate si autorizate de Uniunea Europeana. "Cred ca trebuie facuta o analiza mai aprofundata in privinta acestor suprafete cu soi hibrizi pentru a nu se trece la defrisari din eroare", spune Seitan. Oficialii Ministerului Agriculturii au precizat anul trecut ca o suprafata de 120.000 de hectare de teren cultivat cu vii hibride, reprezentind jumatate din suprafata totala cu vita de vie din Romania, urmeaza sa fie defrisata si inlocuita cu vii nobile, recomandate si autorizate de Uniunea Europeana, insa pe de alta parte Romania a solicitat, prin documentul de pozitie privind capitolul de negociere "Agricultura", o perioada de tranzitie de opt ani, incepind din 2007, pentru eliminarea totala din cultura a viilor de hibrizi direct producatori.

Turisti de vita nobila
Crama de la Medgidia a fost construita prin anii saizeci iar de-a lungul timpului a fost dezvoltata si modernizata astfel ca acum poate sa inmagazineze 12.000 de vagoane de vin. Fruvimed intentioneaza sa ataga fonduri pentru retehnologizarea combinatului de vinificatie si pentru modernizarea instalatiilor care pot procesa anual 14.000 de tone de struguri. De curand crama a fost inclusa in circuitul turistic "Romania, tara vinului", motiv pentru care au fost investite 4 miliarde de lei in modernizarea acesteia. Programul "Romania-tara vinurilor", lansat pe piata internationala cu ocazia Tirgului International de Turism de la Berlin, din luna martie, vizeaza atragerea turistilor in circuite pe traseul podgoriilor, al obiectivelor turistice din zona si organizarea unor actiuni speciale de promovare.

Sacosa consumatorului
"In acest an Fruvimed ar putea beneficia de subventii in valoare de peste 3 miliarde de lei. Acum mai mult ca niciodata, agricultura romaneasca are nevoie de un sprijin coerent si sustinut din partea statului. Prefer termenul de sprijin in locul celui de subventie care este privita ca o pomana. In toata tarile din Uniunea Europeana agricultura este sustinuta de la bugetul de stat prin diverse forme", afirma Seitan. El sustine ca este necesar un echilibru in evolutia pretului de la producator la consumator pentru ca produsul pleaca cu un anumit pret, trece prin depozitele comerciantilor si ajunge in sacosa consumatorului la un pret de trei ori mai mare decat pretul de producator. Directorul Fruvimed sustine ca sprijinul cele doua milioane de lei pentru agricultorii care au pana la cinci hectare de pamant este binevenit, avand in vedere ca multi dintre acestia nu au bani pentru a-si finanta culturile de toamna.

Credit si bonitate
"Fara doar si poate Legea Creditului Agricol va dezvolta si intari marile exploatatii, care se dovedesc in toata lumea ca pun cel mai bine in valoare exploatarea pamantului si care sunt capabile sa asigure randamente optime pentru utilajele agricole. Suntem foarte multumiti ca vom putea sa folosim aceast lege pentru anul agricol viitor", spune Seitan. El adauga ca societatile comerciale dar si asociatiile familiale trebuie sa-si dovedeasca bonitatea pentru utilizarea eficienta a acestor fonduri.
Creditul agricol sustine activitatile curente de productie agricola, stabilite prioritar de catre Ministerul Agriculturii si se adreseaza producatorilor agricoli, persoane fizice sau juridice, care detin in proprietate sau/si exploateaza terenuri agricole sau efective de animale, indiferent de forma juridica si natura capitalului. Alti beneficiari sint persoanele fizice si juridice autorizate, ce detin tehnica si specializare in executarea de servicii pentru producatorii agricoli, daca acestia angajeaza credite in vederea prestarii de servicii pentru activitatile incluse in lege.  Beneficiarii creditelor sint obligati sa ramburseze banii in maximum 360 de zile de la acordare, termenele de rambursare a ratelor de imprumut si de plata a dobinzilor aferente urmind a fi stabilite in functiile de tehnologiile agricole, corelate cu perioada de valorificare a produselor. Cei care ramburseaza creditele si platesc dobinzile la termenele scadente, beneficiaza de un grant, calculat la nivelul ratelor de imprumut rambursate. Nivelul grantului este de pina la 30% din volumul creditului si va fi stabilit anual, prin hotarire de guvern, impreuna cu culturile, plantatiile si speciile de animale care pot beneficia de acesta.

Piata interna nu poate absorbi intreaga productie de fructe
Fruvimed poate oferi pe piata anual peste 2500 de tone de fructe, 5000 de tone de struguri de masa, cantitati care in opinia lui Seitan nu pot fi absorbite in totalitate de piata interna. "Din aceste considerente dar si din altele am reusit sa exportam in acest an peste 60% din productie. Fructele si strugurii sunt destinati atat consumului direct dar si pentru industria alimentara. Este foarte greu sa faci export de fructe pentru ca inca mai avem deficiente in atingerea parametrilor de calitate din Uniunea Europeana", afirma directorul Fruvimed Medgidia. Deficiente care sunt reflectate in balanta comerciala a Romaniei in comertul cu produse agroalimentare care se ridica numai pe primele sapte luni ale acestui an la 572 milioane de euro, numai importul de citrice si banane depasind 38 de milioane de euro.
"Ca sa reducem importurile de fructe este necesar pe de o parte sa incurajam producatorii autohtoni iar pe de alta parte sa dezvoltam perimetrele cultivate cu pomi fructiferi cu o cadenta de 10 procente pe an astel incat anul 2007 sa ne prinda cu plantatii refacute si reintinerite", spune directorul Fruvimed Medgidia.

40 de podgorii in tara vinurilor
Programul turistic "Romania - tara vinurilor include 40 de podgorii si este o initiativa a fostului ministru al Turismului, Dan Matei Agathon. "Industria vinului a inceput sa se prezinte altfel fata de anii trecuti si revenim pe piata internationala. Trebuie sa facem fata insa concurentei exercitate de tarile cu traditie in acest domeniu, dar si de cele care au intrat pe piata in ultimii ani, precum Chile, Australia si Africa de Sud", a spus in primavara acestui an, ministrul. Programul, lansat pe piata internationala cu ocazia Targului International de Turism de la Berlin, din luna martie, vizeaza atragerea turistilor in circuite pe traseul podgoriilor, al obiectivelor turistice din zona si organizarea unor actiuni speciale de promovare. Programul este intocmit de Ministerul Turismului in colaborare cu Asociatia Viei si Vinului, patronatul de domeniul vinificatiei, Asociatia Nationala a Agentiilor de Turism si Asociatia Somelierilor.
Cifra de afaceri a companiilor din Romania implicate in fabricarea bauturilor alcoolice (fara bere) a fost, in 2002, de aproape circa 540 de milioane de dolari. Profitul brut al intreprinderilor de profil este estimat la circa 12 mil. $, potrivit datelor Organizatiei Nationale Interprofesionale Vitivinicole (ONIV). Impreuna cu berea, industrie in care anul acesta se estimeaza vanzari de circa 550 milioane de dolari, piata bauturilor alcoolice (spirtoase, vinuri si bere) din Romania depaseste valoarea de 1,1 mld. $.
Daca sectorul berii este controlat aproape in intregime de marile companii internationale de profil, pe piata bauturilor spirtoase nici un mare producator international nu si-a facut aparitia, in timp ce in industria vinului principalii jucatori sunt controlati de oameni de afaceri romani. Potrivit ONIV, in industrie bauturilor lucreaza peste 210.000 de persoane, din care aproape 42.000 direct la producatori, iar restul in viticultura (mai ales in perioadele de recoltare).
In ceea ce priveste vinurile, piata ca valoare a vanzarilor a fost estimata, in 2001, la peste 220 de milioane de euro. Din punct de vedere cantitativ, topul producatorilor de vin indica pe primul loc Vincon Vrancea, urmata de Vie Vin Murfatlar, Jidvei si Cotnari, in timp ce din punct de vedere valoric Vie Vin Murfatlar este lider, urmata de Jidvei, Vincon si Cotnari.
Piata vinurilor a crescut in valoare, principalii producatori orientandu-se puternic catre segmentul Premium al pietei. Consumul de vin este insa in scadere la nivel national, in 2001 ajungand la circa 22 de litri pe cap de locuitor, insa vinul imbuteliat la sticla de 0,75 litri (considerata standard de calitate in industrie) este in crestere cu 10% fata de anul trecut. Romanii prefera vinurile albe, care reprezinta circa 75% din consum (Grasa de Cotnari, Feteasca Alba, Sauvignon Blanc, Chardonnay, Pinot Gris), in timp ce la export sunt preferate vinurile rosii, rose si albe din podgoriile Dealu Mare, Murfatlar, Cotnari, Panciu, Odobesti, Cotesti si Jidvei.
stelian.negrea@zf.ro