O discuţie cu Adelina Mihai, jurnalist ZF, şi Irina Ursu, editor-prezentator ŞTIU.
Adelina Mihai: Piaţa muncii îşi revine iar cel mai puternic semnal în acest sens vine din zona de recrutare. Numărul de angajaţi importaţi de statele din afara UE începe din nou să crească. Ce ne arată cele mai recente statistici?
Irina Ursu: Vedem, după multe perioade, în care numărul acesta a scăzut, iată, vedem din nou o creştere a numărului de angajaţi care sunt recrutaţi, aduşi pe piaţa muncii din România, din state care nu sunt membre UE. Dacă în 2017 aveam undeva la 8.500 de angajaţi care veneau să muncească aici, acum numărul a crescut anul trecut şi a ajuns până la 25.000 – 30.000 de astfel de angajaţi, însă, în primele cinci luni ale acestui an s-au depus undeva la 13.000 de cererii de permise de muncă pentru angajaţi, în special din Asia. Sunt, în general, e personal care se pricepe, care cunosc o meserie, vin pe tot felul de joburi, cyum ar fi în construcţii, în fabrici, în HoReCa, în meserii specifice precum sudori pentru şantiere navale. Sunt practic specialiştii pe care noi i-am pierdut odată ce ei ai plecat în Vest şi e clar că trebuie să acoperim acest deficit. Şi iată că nu ne mai putem uita în interiorul ţării şi trebuie să mergem mai la est. Toată lumea se uită la est.
Adelina Mihai: Vorbeai de datele din 2017, da, atunci nu era la modă să aduci vietnamezi în fabrici, atunci se întâmpla un fenomen pe care l-am tot reflectat, era o migraţie internă, oameni din satele din Moldova erau relocaţi în fabricile din centrul şi din Vestul ţării. Se pare că nici această migrare internă nu mai este suficientă. Companiile îşi dau practic bătăi de cap cu angajaţi pe care trebuie să îi aducă cu acte în regulă, să le plătească cazare, să le dea un salariu suficient de atractiv, cum am ajuns aici, migraţia noastră, a românilor, externă, la ce dimensiuni a ajuns?
Irina Ursu: Vorbim şi de costurile acestea sociale de integrare pentru că este foarte complicat în unele meserii, mai ales dacă nici unul şi nici altul nu vorbesc engleză sau o altă limbă, este greu să le explici ce au de făcut. Sunt to felul de provocări şi multă lume spunea că bine că nu angajaţi români, dar plătiţi mai mult angajaţii din state care nu sunt membre UE. Din păcate s-au făcut eforturi, dar forţa noastră de muncă este în Vest, anual pleacă undeva la 200.000 de persoane în căutarea unui trai mai bun peste hotare şi deşi unii se duc pe perioade scurte, realitatea ne arată că îşi duc acolo familiie sau îşi întemeiază acolo familii şi e foarte greu ulterior să mai aduci o întreagă familie acasă. Date din Germania arătau că românii, copiii, sunt a doua naţionalitate ca mărime după nemţi care trăiesc în Germania. Practic avem o întreagă generaţie, viitorul României creşte peste hotare, aici e problema pe care ar trebui să o ridicăm şi la care ar trebui să găsim soluţii cât mai repede.
Adelina Mihai: Această soluţie a importului de personal asiatic nu este nouă, practic arată că economia României poate să atragă străini. Dacă te uiţi la Germania, ei au şi declin demografic, mor mai mulţi decât se nasc pe na, şi populaţia este îmbătrânită iar necesarul lor de forţă de muncă este naual acoperit cu imigranţi. Deci imigranţii ar păutea să ne plătească pensiile până la urmă şi de asta trebuie să avem grijă de ei. E trist că ne-au plecat 3 – 4 milioane de români, dar în lipsa unor oportunităţi de job-uri confortabile, convenabile pentru ei, un sistem de sănătate şi de educaţie aşa cum au văzut ei în statele în care s-au dus, trebuie să ne asumăm acest lucru.
