♦ Creşterea expunerii investitorilor străini pe titlurile de stat de pe piaţa locală, respectiv intrările de capitaluri pe fondul randamentelor ridicate au determinat intrarea monedei naţionale pe un trend de apreciere în raport cu euro, cursul coborând în iunie în jurul nivelului de 4,72 lei/euro ♦ Deţinerile fondurilor de pensii au ajuns în luna iunie 2019 la 20%, depăşind plasamentele străinilor ♦ Băncile au în continuare cele mai mari expuneri pe titluri de stat emise pe piaţa locală, respectiv 44,2%.
Intrările de investiţii străine de portofoliu pe piaţa titlurilor de stat locale, denominate în lei şi euro, totalizau 30,3 mld. lei la sfârşitul primului semestru (S1) din acest an, ponderea deţinerilor nerezidenţilor în totalul portofoliului de datorie publică revenind în iunie pe creştere după mai multe luni de declin şi ajungând până la 19,6%, al doilea cel mai ridicat nivel din acest an, conform celor mai recente statistici ale Ministerului Finanţelor.
Creşterea expunerii investitorilor străini pe titlurile de stat emise pe piaţa internă, respectiv intrările de capitaluri pe fondul randamentelor ridicate au determinat intrarea monedei naţionale pe un trend de apreciere în raport cu euro, cursul coborând în iunie în jurul nivelului de 4,72 lei/euro. Leul a câştigat teren în iunie în faţa euro, cursul de referinţă anunţat de BNR ajungând la finele lunii iunie la 4,7232 lei/euro.
Cel mai ridicat nivel din 2019 al deţinerilor nerezidenţilor de titluri de stat, de 20%, a fost înregistrat în luna februarie, iar de atunci s-a profilat o tendinţă de scădere, care s-a inversat în iunie. În luna mai 2019 ponderea plasamentelor străinilor în titluri de stat era de doar 17,4%.
Comparativ, în iunie 2018, deţinerile străinilor de titluri de stat româneşti erau de circa 17,7%.
Pe parcursul anului 2018, trimestrul al doilea a venit cu ieşiri de capitaluri după ce în primul trimestru de anul trecut plasamentele străinilor în titluri de stat urcaseră până la 18,8%. Însă, în a doua jumătate a anului 2018 au revenit banii de la străini pe piaţa locală, ponderea plasamentelor străinilor în titluri de stat fiind pe o tendinţă ascendentă începând cu luna iulie, până la 19,4% în noiembrie şi 20,2% în decembrie 2018.
În cazul fondurilor de pensii private, deţinerile de titluri de stat au urcat în luna iunie 2019 la circa 31 mld. lei, reprezentând o pondere de 20%, în creştere comparativ cu nivelul de 18,3% de la sfârşitul S1/2018 şi 18,2% la sfârşitul anului 2018.
Analizând structura pe valute, se observă că portofoliul de titluri de stat în lei aparţinând nerezidenţilor era de 29,4 mld. lei în iunie 2019, în timp ce deţinerile străinilor de titluri denominate în euro emise pe piaţa internă au ajuns la 180,2 mil. euro, conform datelor Ministerului Finanţelor.
Străinii aveau la finele S1/2019 o pondere de 20,4% din totalul titlurilor de stat denominate în lei. Iar deţinerile nerezidenţilor de instrumente în euro emise pe piaţa locală au urcat la 8,1% din totalul de 2,2 mld. euro, menţinându-se însă mult sub nivelul de la finele anului trecut, de 13,6%.
Revenirea apetitului străinilor pentru piaţa locală s-a produs în lunile de vară după ce începutul anului 2019 adusese o volatilitate mai mare a aversiunii faţă de risc a investitorilor care a dus la ieşiri de capitaluri de pe pieţele emergente. Iar volatilitatea s-a văzut şi pe piaţa valutară în ianuarie, în condiţiile în care moneda naţională s-a depreciat, iar cursul de schimb leu/euro a depăşit în ianuarie record după record şi a ajuns în prima lună a anului la un maxim istoric de 4,7648 lei/euro. Însă, ulterior volatilitatea s-a mai temperat.
În ultimii ani, deţinerile străinilor de titluri de stat româneşti au fost preponderent sub pragul de 20%, dar piaţa financiară locală, care este mult mai „subţire“ decât alte pieţe din regiune, riscă să resimtă mai puternic mişcările de retragere a capitalului străin care pot să apară atunci când se produc schimbări de percepţie, de apetit la risc, după cum au avertizat analiştii de mai multe ori. Iar astfel de mişcări sunt mai periculoase dacă nu există intrări de capital străin consistente care să le echilibreze, având în vedere că investiţiile străine directe şi intrările de fonduri UE sunt modeste.
În România nerezidenţii au mai ajuns şi în anii trecuţi la 17-18% din portofoliile de titluri de stat româneşti, însă în două-trei trimestre deţinerile acestora s-au ajustat din cauza crizelor politice interne suprapuse cu tensiunile din zona euro.
Băncile locale rămân principalul deţinător de titluri de stat pe piaţa locală, având o pondere de circa 44,2%, în scădere. Din titlurile în lei, băncile locale au circa 42,3%, iar din titlurile în euro deţin 71%.
La nivel european, băncile din România au continuat să aibă una dintre cele mai mari expuneri faţă de stat, cu o pondere de aproximativ 20% din total active, de cinci ori mai mare decât nivelul existent înainte de izbucnirea crizei economice mondiale.
Activele sectorului bancar au ajuns în 2018 la 451,1 mld. lei, iar în primul semestru din 2019 s-au apropiat de 459 mld. lei, conform datelor BNR.
Portofoliul de titluri de stat în lei emise pe piaţa internă însuma 144,4 miliarde de lei în luna iunie 2019, iar titlurile în euro au depăşit 2,2 mld. euro.