♦ Realitatea din multe ansambluri rezidenţiale arată că distanţa măsurată cu pasul nu depăşeşte 10-15 metri între blocuri, fără strop de lumină naturală ♦ Cine răspunde?
Apetitul dezvoltatorilor pentru a construi locuinţe şi cel al locuitorilor pentru a le cumpăra au dus, în ultimii ani, la un adevărat dezastru urbanistic în Bucureşti, unde ansambluri cu sute de apartamente au blocuri între care distanţa măsurată cu pasul nu depăşeşte 10-15 de metri.
Locuitorii ajung astfel să nu mai vadă lumina soarelui atunci când stau în casă, iar senzaţia lipsei de aer şi de spaţiu împovărează pur şi simplu locuirea.
Mai mult, sunt unele situaţii în care distanţa dintre blocuri este atât de mică încât nici măcar maşina de pompieri sau cea de gunoi nu au acces între acestea.
Exemplele de acest tip sunt numeroase, însă dezvoltatorii contactaţi de ZF nu au răspuns solicitării referitoare la măsura în care au ţinut cont de prevederile legale privind distanţa obligatorie între imobile atunci când au pus proiectele pe hârtie.
„Statul se obligă să permită dezvoltatorilor doar construirea de blocuri unde fiecare locuinţă are camere de locuit (camera de zi şi dormitoarele) ce primesc lumină naturală suficientă - minimum o oră şi jumătate în ziua care este, teoretic, cea mai puţin luminoasă din an, iar accesul autospecialelor de pompieri nu este stânjenit de nimic. Atunci când găsim o situaţie în care o incintă de bloc închisă nu este accesibilă autospecialelor sus-menţionate din varii motive (drum prea îngust sau fire carosabile blocate de automobile care nu au loc de parcare dedicat), avem un motiv în plus de neîncredere în autorităţi“, spune arhitectul Radu Negoiţă.
El a pus bazele unui proiect numit „Case strâmbe pe radar“, dezvoltat în mediul online, unde urmăreşte proiectele rezidenţiale din Bucureşti şi analizează modul în care acestea se potrivesc cu nevoile efective de locuit ale oamenilor.
Deşi primăriile sunt instituţiile care acordă autorizaţiile de construire, edilii locali spun că, după finalizarea proiectelor rezidenţiale şi mutarea locatarilor, tot la primărie vin cetăţenii pentru a solicita rezolvarea problemelor de infrastructură.
„S-au dat fel şi fel de autorizaţii de construire şi nici măcar acelea nu au fost respectate de foarte multe ori. Sunt o grămadă de zone unde nu poate ajunge nici măcar maşina de pompieri. Vorbim de blocuri noi, date acum 2-3 ani în folosinţă, care au fost cumpărate. Un haos urbanistic fabulos pe care eu trebuie să îl rezolv“, spunea recent Ciprian Ciucu, primarul sectorului 6 din Bucureşti, în emisiunea ZF Investiţi în România!.
În acest context, la începutul acestui an, problema PUZ-urilor de sector din Bucureşti a fost în prim-plan, după ce Nicuşor Dan, primarul Capitalei, a propus suspendarea PUZ-urilor, iniţial pentru doi ani. Dezvoltatorii imobiliari au reclamat însă faptul că o astfel de decizie ar bloca total dezvoltarea oraşului şi multe companii de construcţii şi de proiectare ar intra în faliment. Astfel, ulterior, s-a decis suspendarea PUZ-urilor pentru o perioadă de numai trei luni.
Bucureştiul are în prezent un PUG din anul 2000, care la vremea elaborării sale era valabil pentru zece ani, iar ulterior a fost prelungit. Bucureştiul anului 2021 arată însă diferit faţă de dezvoltarea din 2000.