La începutul anilor 2010, ţările din ECE gravitau către China, o putere economică în creştere accelerată cu foarte mulţi bani de investiţii peste graniţe. Însă povestea de dragoste a regiunii cu China s-a transformat într-o amară dezamăgire, în parte din cauza războiului din Ucraina, potrivit Nikkei.
În 2012, China şi 16 ţări din regiune au stabilit iniţiativa de cooperare economică „16 plus 1“. Majoritatea ţărilor din regiune s-au alăturat grupului. Grecia a devenit membră în 2019, iniţiativa transformându-se în „17 plus unu“.
China a organizat permanent summituri anuale în speranţa de a câştiga aceste ţări cu investiţii în infrastructură şi cooperare în domeniul tehnologiei. Însă atitudinea regiunii faţă de China se modifică rapid. Primele semne de schimbare au apărut în mai 2021, când Lituania s-a retras din grup. În august 2022, Letonia şi Estonia i-au urmat exemplul.
A venit acum rândul Cehiei să-şi schimbe poziţia. În mai anul trecut, comitetul pe afaceri externe din cadrul parlamentului ţării a adoptat o rezoluţie care făcea apel la guvern să se retragă din grup.
Cu opt ani în urmă, într-o vizită în Beijing, şi-a oferit ţara ca „poartă de intrare“ a Chinei în Europa. Acum însă, această rampă de intrare a unui aşteptat val de investiţii chineze s-a îngustat, luând forma unui teren plin de noroi de la marginea unui sătuc ceh, scrie The New York Times.
Terenul a fost cumpărat în 2018 de o companie imobiliară chineză cu planuri ambiţioase de dezvoltare a unui amplu proiect. Demararea lucrărilor de construcţii este atât de înceată însă, că fermierii locali folosesc terenul pentru a cultiva porumb.
Proiectul chinezilor a devenit astfel un simbol al dezavantajelor unui model de business chinez care depinde de susţinere energică din partea liderilor guvernamentali străini şi oficialilor locali. În lipsa acesteia, proiectele chinezilor întâmpină dificultăţi majore.
Într-un interviu recent, ministrul ceh de externe Jan Lipavski declara că poziţia Chinei privitoare la Ucraina a forţat o regândire a relaţiilor politice şi economice. În acelaşi timp, a arătat acesta, Beijingul nu-şi respectă angajamentele de investiţii.
„China, după părerea mea, a pierdut Europa de est“, arată Philippe Le Corre, cercetător la Asia Society Policy Institute, adăugând că războiul din Ucraina a accelerat decuplarea intereselor dintre Beijing şi multe ţări din Europa Centrală şi de Est.