Banca Centrală Europeană a anunţat recent că analizează cum ar putea folosi inteligenţa artificială pentru a înţelege mai bine inflaţia şi a-şi îmbunătăţi activitatea de supervizare a băncilor mari, însă a subliniat că aceste eforturi sunt în stadiu incipient, scrie The New York Times.
Eforturile respective vin după ce BCE şi alte mari bănci centrale au fost luate pe nepregătite de forţa şi persistenţa inflaţiei. În timp ce au majorat rapid dobânzile pentru a tempera presiunile inflaţioniste, strategii şi-au revizuit de asemenea modelele anticipative şi au pus sub semnul întrebării presupunerile privitoare la cum se mişcă preţurile.
Şi alte bănci centrale analizează cum s-ar putea folosi de inteligenţa artificială. New York Fed va găzdui o conferinţă cu privire la utilitatea AI pentru economişti.
La finalul anului trecut, Banca Angliei a anunţat că foloseşte AI pentru a analiza seturi mari de date, ceea ce ar putea-o ajuta în a estima creşterea economică, problemele băncilor sau prevedea o criză financiară. Banca analizează de asemenea dacă poate folosi AI pentru a analiza articolele de ştiri sau pentru a crea noi indicatori care urmăresc tendinţele economice mai rapid decât statisticile tradiţionale.
Băncile centrale nu folosesc în mod tradiţional tehnologia avansată, însă nicio organizaţie nu vrea să rămână în urmă în condiţiile în care AI devine mai accesibilă. Totuşi, băncile păşesc cu prudenţă pe acest teren pe fondul dezbaterilor aprinse legate de beneficiile şi riscurile tehnologiei.
Alăturându-se numărului foarte mare de companii care utilizează deja AI, BCE explorează în prezent căi de a procesa şi analiza milioane de date pentru a obţine analize mai bune pentru deciziile de politică monetară, notează Reuters.
„AI ne oferă noi căi de a colecta, analiza şi interpreta uriaşul volum de date disponibile, pentru ca acestea să ne ajute în domenii ca statistica, managementul de risc, supervizarea băncilor şi analiza politicii monetare“, se arată într-o postare de pe blogul băncii.
BCE a subestimat ani întregi inflaţia, iar unii strategi i-au pus în mod deschis sub semnul întrebării modelele şi viabilitatea bazării politicii pe cifre care necesită revizuiri constante.
BCE speră de asemenea să folosească AI pentru a-şi simplifica comunicarea, în faţa criticilor că limbajul său este prea complex, tehnic este imposibil de înţeles de către oamenii simpli.
Banca foloseşte deja traducerile automate pentru a comunica în multe limbi cu oameni din întreaga zonă euro. Banca analizează utilizarea inteligenţei artificiale în cadrul a nouă proiecte.
Un motiv de îngrijorare pentru oficialii băncilor centrale şi supervizorilor bancari este dacă AI este văzută drept o „cutie neagră“ care nu este transparentă, ceea ce ar face deciziile bazate pe cercetarea acesteia greu de apărat.
Deciziile, cum ar fi cele privind dobânzile, vor rămâne „în mâinile oamenilor“, adică ale membrilor consiliului guvernator, a explicat BCE.
Potrivit Financial Times, Carlos Bowles, vicepreşedinte al sindicatului Ipso care reprezintă angajaţii BCE, a salutat decizia BCE, minimizând temerile că oamenii ar putea fi înlocuiţi.
„Riscurile asociate nu trebuie trecute cu vederea, însă astfel de schimbări trebuie îmbrăţişate şi nu respinse pentru că sunt oricum inevitabile. Cu instrumentele adecvate, preşedinta Christine Lagarde ar putea chiar întreba ce ar fi făcut preşedintele Mario Draghi în situaţia sa“.
Inflaţia din zona euro a atins cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani în septembrie, arată date preliminare publicate de Eurostat, sugerând că BCE a atins probabil vârful actualului ciclu de majorări de dobânzi.
Preţurile de consum din cele 20 de ţări ale regiunii au avansat cu 4,3% în septembrie, cel mai lent ritm din octombrie 2021, comparativ cu 5,2% în luna anterioară, potrivit Reuters.
Inflaţia de bază a coborât la 4,5% de la 5,3%, cel mai puternic declin din august 2020.
Noile date ar putea întări convingerea BCE că a majorat dobânzile suficient pentru a aduce inflaţia înapoi la ţinta de 2% până în 2025, după ce banca a fost prinsă pe picior greşit de o creştere dramatică începută în 2021.
Însă impactul economic al campaniei BCE devine din ce în ce mai vizibil, unii indicatori semnalând o posibilă recesiune în zona euro.
Atenţia se va întoarce probabil acum asupra întrebării cât de mult vor rămâne dobânzile la actualul nivel ridicat.
Un grup de economişti au îndemnat recent BCE şi Fed să îmbrăţişeze o pauză în ceea ce priveşte majorările de dobânzi, relatează Bloomberg.
Strategii din zona euro şi SUA au majorat probabil dobânzile cât de mult pot fără a provoca o suferinţă disproporţionată economiilor lor, a indicat un grup de economişti.
Veronica Guerrieri, profesor la University of Chicago, Michala Marcussen, economist-şef al SocGen, Lucrezia Reichlin, fost oficial al Băncii Centrale Europene, şi Silvana Tenreyro, fost strateg al Băncii Angliei, au pledat pentru „răbdare“, chiar dacă acest lucru ar însemna un episod de inflaţie pe termen scurt.