Mâine Republica Moldova, Ucraina şi Georgia vor semna tratatele de asociere cu Uniunea Europeană, documente care în teorie ar trebui să le scoată din sfera de influenţă a Rusiei şi pentru care Ucraina a plătit şi încă mai plăteşte cu vieţi omeneşti şi pierderi teritoriale, iar Moldova şi-a încredinţat viitorul Europei.
Acordurile sunt modul în care UE îşi extinde influenţa pe pieţe cu o populaţie cumulată de aproape 60 de milioane de persoane, fără a oferi statutul de membru. Responsabilitatea UE este cu atât mai mare cu cât cel mai bogat dintre cele trei state, Ucraina, are un PIB per capita de aproape jumătate din cel al celei mai sărace ţări din UE, Bulgaria. Înţelegerile vor liberaliza gradual comerţul între părţi, ceea ce înseamnă că firmele din statele semnatare au acces liber la cei 500 de milioane de consumatori din UE – cea mai mare şi mai bogată piaţă din lume. De asemenea, UE asigură ajutor tehnic şi fonduri pentru a încuraja aceste ţări să se adapteze la legislaţia comunitară şi pentru a permite companiilor de acolo să liciteze pentru contracte publice în spaţiul comunitar. În schimb, UE cere respectarea standardelor privind drepturile omului, democraţia, corupţia, statul de drept şi să implementeze reforme.
Un război comercial cu Moscova
În urmă cu aproximativ un an Rusia a ameninţat Ucraina cu consecinţe serioase dacă Kievul semnează acordul de asociere cu UE. Pentru a da greutate ameninţării, Rusia a întrerupt temporar importurile din Ucraina în august, scrie Deutsche Welle. De atunci Ucraina a pierdut peninsula Crimeea şi importante zăcăminte de gaze naturale, iar armata ucraineană duce război cu forţe separatiste în estul industrializat al ţării.
„Trebuie să presupunem că vom intra în curând într-un război comercial cu Rusia“, declara la mijlocul lunii iunie ministrul ucrainean al economiei Pavlo Şeremeta. Preşedintele rus Vladimir Putin a asigurat că nu vor fi sanţiuni în cazul Ucrainei, dar a avertizat că Rusia va introduce taxe de import pentru a sprijini piaţa internă.
„Va fi un test dur pentru Ucraina“, a spus Putin. Avertismentul a fost dublat de ministrul rus de externe, care a explicat că Rusia va introduce „măsuri de protecţie“ împotriva Republicii Moldova, Ucrainei şi Georgiei dacă se va dovedi că acordurile de asociere pe care aceste ţări le vor semna cu UE vor afecta economia rusă.
Moldova a fost deja „pedepsită“ de Moscova cu interzicerea importurilor de vin moldovenesc, unul din elementele de bază ale exporturilor republicii.
Federaţia Rusă este cel mai mare partener de export pentru Moldova, cu o pondere de aproape 20% în exporturile totale moldoveneşti în T1, urmată de România (16%), Italia (13%), Germania (6%) şi Ucraina (5%). Ca ansamblu, UE este principalul partener comercial al Moldovei, însă Rusia este singura sursă de gaze naturale a acestei ţări. Dependenţa republicii de energia rusească ar putea fi redusă prin gazoductul de interconectare Iaşi (România) – Ungheni (Moldova), care ar putea furniza Moldovei o treime din necesarul de gaze începând cu anul acesta.
Însă o mare parte din gaze ar fi tot ruseşti la origine, în condiţiile în care în UE sunt puţine state producătoare de gaze – România este unul dintre acestea – şi este la rândul ei dependentă de gazele Rusiei.
Georgia poate reprezenta pentru UE o ţară cheie în tranzitul unor gazoducte
Rusia este principala piaţă de exporturi şi pentru Ucraina, urmată de Turcia, Egipt, Kazahstan, China, Italia, Belarus şi Polonia. În cazul Ucrainei, UE poate suplini rolul Rusiei în comerţ mai greu decât în cazul Moldovei. Exporturile către piaţa rusească au o pondere de 27%. Multe companii din industria ucraineană se bazează pe tehnologie prea învechită pentru a fi competitive pe piaţa UE iar Rusia este singura lor piaţă.
În ceea ce priveşte Georgia, cele mai mari pieţe de export erau în 2012 Azerbaidjan, UE, Armenia, SUA şi Ucraina. Rusia este însă şi în cazul Georgiei principala sursă de energie din import. Pentru UE, Georgia poate reprezenta o ţară cheie în tranzitul unor gazoducte care i-ar aduce gaze din Asia şi zona Mării Caspice.
Mult timp Moscova a cerut să aibă un cuvânt de spus în semnarea acordului de asociere dintre UE şi Ucraina, dar Kievul şi Bruxellesul au refuzat ideea. Însă în urma evenimentelor recente – sistarea livrărilor de gaze ruseşti către Ucraina, creşterea preţului gazelor şi tensiunile din estul ţării, cele trei părţi vor discuta, probabil în iulie, despre efectele acordului, potrivit agenţiei ruseşti Interfax, care citează surse pe care nu le identifică de la Bruxelles.
Pentru Moldova, UE a promis înainte de samnare că va finanţa proiecte de 50 de milioane de euro în domenii ca energie, dezvoltare în zonele rurale şi reformarea poliţiei. Preşedintele CE José Manuel Barroso a spus că UE a dublat cotele de importuri de fructe şi roşii moldoveneşti.
Premierul Republicii Moldova Iurie Leancă: „UE este cel mai eficient instrument pentru modernizarea ţării, a instituţiilor, pentru a le face pe acestea mai responsabile, pentru a face justiţia să fie cu adevărat independentă.“