♦ Potrivit statisticilor INS din platforma Tempo, în intervalul 2016-2020 pe piaţa rezidenţială din Bucureşti au fost livrate 35.680 de locuinţe ♦ Doar Primăria sectorului 1 vorbeşte despre aproape 22.000 de locuinţe pe raza sa teritorială în intervalul 2017-2021, iar Primăria sectorului 5 despre alte peste 28.000 de locuinţe în acelaşi interval ♦ Apare aşadar un semn de întrebare cu privire la acurateţea datelor pe care instituţiile administraţiei publice centrale şi locale le transmit către INS şi măsura în care acestea reflectă realitatea ♦ Demersul ZF a pornit de la cazul Chiajna, unde se remarcă o discrepanţă uriaşă între datele Statisticii şi cele din realitate privind numărul de locuinţe livrate în una dintre cele mai mari comune de lângă Bucureşti.
Lipsa unei baze de date comune a Institutului Naţional de Statistică (INS) şi a direcţiilor de taxe şi impozite din fiecare localitate a României şi din fiecare sector al Capitalei face ca modul de raportare a datelor pe care le au primăriile locale să difere atunci când vine vorba de numărul de locuinţe noi care intră în circuitul de plată a taxelor.
Ziarul Financiar a întrebat primăriile tuturor celor şase sectoare din Bucureşti cum a evoluat numărul de locuinţe pentru care au fost plătite impozite noi în sectorul aferent în fiecare din ultimii cinci ani (intervalul 2017-2021), care este concret procesul prin care locatarii din locuinţele noi ajung să plătească impozite, cum ajunge o locuinţă să figureze în bazele de date ale primăriei ca plătitoare de taxe şi impozite şi dacă este posibil ca o locuinţă, dacă nu apare la Institutul Naţional de Statistică, să nu plătească impozite.
Fiecare primărie a răspuns în mod diferit la întrebarea referitoare la numărul locuinţelor noi din ultimii cinci ani, astfel că nu se poate realiza o „confruntare“ cu datele de la INS. Doar reprezentanţii Primăriei sectorului 3 nu au răspuns solicitării ZF.
