Atât şi nimic mai mult ar trebui să facă Guvernul în 2012. Şi acest lucru îl cer economiştii din mediul privat Executivului într-un an care se anunţă greu, dar ale cărui ţinte macroeconomice sunt trasate: creştere economică de 1,8-2,3%; deficit de 1,9%; inflaţie în jur de 3%.
Dacă răsfoieşti proiectele "restante" din punct de vedere legislativ, Guvernul nu ar trebui să aibă bătăi de cap în 2012, în afară de aceea de a se ţine de ţintele macro pe care şi le-a stabilit: va avea, în principal, de trecut noua lege a sănătăţii; nu se ştie încă ce urgenţă este modificarea Constituţiei, în sensul introducerii în legea fundamentală a ţintelor de deficit şi datorie stabilite la ultimul Consiliu European (deficit bugetar 3% din PIB, deficit structural 0,5% din PIB şi datorie publică de 60% din PIB). În rest, sunt legi care privesc alegerile (legea electorală, reducerea numărului de parlamentari). Dar economiei puţin îi pasă dacă în Legislativul viitor vor fi 300 de parlamentari sau 471 ca acum şi la fel de puţin afectată va fi dacă Parlamentul va fi unicameral sau bicameral. Va fi afectată, în schimb, dacă, din motive electorale, accentul investiţiilor va fi pus pe proiecte electorale, dacă în loc să reducă cheltuielile cu încărcătură electorală Guvernul va sacrifica investiţiile pentru a se încadra în ţinta de deficit, în cazul în care situaţia se va înrăutăţi, iar veniturile nu vor fi cele scontate.
"Sunt două-trei ţinte care trebuie urmărite în 2012. În primul rând, încadrarea în deficitul bugetar foarte strâns pe care Guvernul şi l-a fixat (1,9% din PIB - n.n.), inflaţia, care este treaba BNR şi care trebuie menţinută cât mai aproape de ţinta propusă de 3% şi creşterea economică, mai ales cea bazată pe investiţii", comentează analistul financiar Dragoş Cabat.
Este esenţial însă, arată el, ca încadrarea în deficit să nu se facă pe seama sacrificării investiţiilor: "Dacă vor realiza aceste lucruri, cred că, economic, au realizat ceea ce trebuia".
Ce s-ar întâmpla dacă din cauza înrăutăţirii situaţiei economice în Europa România va fi lovită, iar veniturile nu vor fi cele prognozate, lucru ce va pune în pericol ţinta de deficit?
"Avem acordul cu FMI şi putem lua bani de acolo. Deficitul poate fi depăşit, deşi pentru imagine ar fi bine să nu fie. Dar, în orice caz, nu trebuie, sub nicio formă, tăiate investiţiile pentru încadrarea în ţinta de deficit", comentează Cabat.
Ţintele macro le avem. Ştim ce trebuie să facem? Da, admite analistul economic Aurelian Dochia. Problema este, adaugă el, că întotdeauna cam ştii ce să faci, ceea ce mai rămâne este să şi faci: "Şi când ţii o dietă ştii ce să faci. Problema este să o şi ţii. Apoi, pe lângă respectarea ţintelor macro, Guvernul trebuie să se uite spre economia reală. Se discută despre restructurarea întreprinderilor de stat - ştim că sunt ineficiente, au pierderi şi datorii la buget. Dar în 2011 nu s-a făcut nimic cu ele, deşi erau în acordul cu FMI. Aşa se poate întâmpla şi în 2012, mai ales că interesul electoral nu coincide cu rigurozitatea".
O atenţie aparte trebuie acordată, economiei reale, agriculturii, spune Dochia, şi argumentează: "Cu toţii vorbim de importanţa agriculturii. Că agricultura are potenţial... Dar batem pasul pe loc. Aici avem nevoie de o restructurare, inclusiv a regimului proprietăţii, avem nevoie de o modernizare. Agricultura noastră este lipsită de tot ceea ce înseamnă lanţ de procesare astfel încât produsele să ajungă în magazine sau la export. Oamenii se plâng, dar se plâng pentru că acest lanţ nu există. Guvernul trebuie să vadă ce trebuie făcut aici, iar aici mai este vorba şi de infrastructură, iar infrastructura cade în sarcina Guvernului".
Realizarea infrastructurii presupune investiţii. Investiţiile le prioritizează Guvernul. Dar le prioritizează?
"Discutăm mult de investiţii, dar nu a existat până acum curajul prioritizării lor. Să dăm puţin la toată lumea, să-i mulţumim pe toţi! Şi aşa la nesfârşit, lucru care creează costuri suplimentare, iar beneficiile nu apar. Dacă vrei să obţii rezultate macro, trebuie să le susţii micro, nu să te uiţi toată ziua spre BNR ce-o mai face cu dobânda. Nu poţi să tai bugetul la nesfârşit. Trebuie să te concentrezi pe creşterea economică, pe restructurarea întreprinderilor de stat, trebuie să vezi de ce nu se creează reţelele de servicii în agricultură. Ţintele macro sunt supravegheate de FMI. Apleacă-te spre economia reală, vezi spre ce îndrepţi investiţiile!"
Guvernul şi-a propus în legea bugetului pentru 2012 să facă investiţii de 37,8 mld. lei, echivalentul a 6,5% din PIB. Din totalul cheltuielilor bugetare în 2012, investiţiile reprezintă 18,3% şi sunt pe locul trei ca mărime, după cheltuielile cu asistenţa socială şi cele de personal, care împreună trec de 50% din total.
O mare parte din investiţii ar urma să vină însă din fondurile europene. Şase miliarde de euro (patru miliarde de euro pe fondurile structurale şi două miliarde pe fondurile agriculturii şi dezvoltării rurale) şi-a fixat Guvernul să atragă în 2012. Despre aceste fonduri vorbeşte Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România: "Ţinta trebuie să fie fondurile europene, mai ales acelea care privesc proiecte foarte mari, cum ar fi infrastructura. Ţintele macro le ştim. Proiectele cu fonduri UE se ştiu. O administraţie publică bine plătită şi impertinentă avem. Angajamentul de a atrage fonduri europene nu necesită mare efort doar, pur şi simplu, trebuie ca factorii de decizie să fie mutaţi pe şantierele ţării. Un proiect de autostradă dirijat de la Bucureşti este un proiect pierdut de la început. Factorii guvernamentali trebuie să fie implicaţi în proiectele mari".
Pârvan spune că trebuie lămurit dacă pentru aceste proiecte mari sunt toţi banii ("din legea bugetului nu poţi trage o concluzie") pentru exproprieri, de pildă, sau pentru execuţie. Însă găseşte inadmisibil faptul că programul de mediu, peste 4 mld. euro, este atât de întârziat.
"Proiectele pe mediu înseamnă apă, canalizare, colectări menajere. Gropi şi conducte în pământ. Unde este filozofia? Doar trebuie să vrei să munceşti."
"Aceste două proiecte - cele de infrastructură şi de mediu - pot ele singure, uşor, să absoarbă cele şase miliarde de euro pe care ne-am propus să le atragem în 2012. Adăugăm aici şi dezvoltarea rurală unde sunt foarte mulţi bani şi nu-ţi trebuie decât managementul de proiect. De ce este atât de greu să atragi fonduri?"
Pârvan mai spune că, pe lângă aceste aspecte, Guvernul trebuie să se concentreze pe susţinerea capitalului românesc.
"Investiţiile străine sunt bune, dar vin pe oportunităţi. Noi avem IMM-uri pe care trebuie să le sprijinim, să le consolidăm, fie că este vorba despre cele care activează în domeniul energiilor regenerabile sau a serviciilor de tip industrial. Avem încă firme care să contribuie la creşterea economică. Guvernul trebuie să acorde o mai mare atenţie industriei, pentru că este o iluzie să crezi că poţi avea creştere economică pe pe termen lung fără industrie."
Cinci recomandări ale economiştilor pentru Guvern
Respectaţi ţinta de deficit bugetar fără să afectaţi investiţiile.
Sprijiniţi agricultura prin crearea lanţurilor de procesare, astfel încât produsele să ajungă în magazin sau la export.
Ieşiţi din Palatul Victoria şi mergeţi pe şantierele mari.
Pioritizaţi investiţiile.
Sprijiniţi capitalul românesc.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels