Primăria Capitalei încă nu poate avansa o dată concretă cu privire la deschiderea circulaţiei pe pasajul Mihai Bravu, cu toate că lucrările demarate în luna ianuarie 2011 trebuia să fie finalizate încă de la începutul acestui an, având durata de execuţie de 12 luni.
"ÃŽn acest moment lucrările privind relocarea reÅ£elelor edilitare sunt pe ultima sută de metri ÅŸi a început deja turnarea ultimelor două pile ale podului", au declarat oficialii Primăriei CapiÂtalei.
ÃŽntârzierea consÂtrucÂÅ£iei pasajului vine în contextul în care luÂcrările au fost oprite de mai multe ori de la începutul anului trecut. Lucrarea a fost suspenÂdată de două ori de Mihai Atănăsoaei, fosÂtul prefect al Capitalei, în condiÅ£iile în care primăria a demarat lucrările fără a avea un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) aprobat.
Prima oprire a proiectului a fost de pe data de 20 ianuarie până în vara anului trecut, dar câteva luni mai târziu proiectul a fost din nou oprit datorită lucrărilor efectuate la reţelele de electricitate ale Enel.
Lucrările de construcÅ£ie au fost reluate în paralel cu cele ale Enel, ultimul termen avansat fiind cel pentru octombrie 2012, dar neconfirmat acum de Primăria CaÂpitalei. ÃŽn toamna anului trecut însă primarul Capitalei Sorin Oprescu declara că acesta va fi deschis circulaÅ£iei în primăvara acestui an.
O întârziere de aproape jumătate de an a avut loc ÅŸi în cazul pasajului Pipera, care deÅŸi era finalizat încă de la înceÂputul anului, acesta a fost dat în folosinţă abia în vara acestui an.
Pasajul Pipera are o lungime de 470 de metri, iar luând în calcul ÅŸi supraÂlărgirea de pe ÅŸoseaua Pipera, lungimea totală a proiectului are aproape 1,7 kilometri. Contractul cu Pa&Co International, firma controlată de "regele" asfaltului Costel CăşuÂneanu, s-a ridicat la aproape 120 mil. lei pentru construcÅ£ia pasaÂjului, însă proiectul a conÅ£inut ÅŸi exproprieri de circa 11 mil. lei. Pasajul Pipera asigură accesul inclusiv dinspre viitoarea autostradă BucureÅŸti-PloieÅŸti, care va intra în Capitală până la ÅŸoseaua Petricani în a doua parte a acestui an, iar în iunie se va deschide de la Centura Capitalei.
Pasajul Mihai Bravu - calea Văcăreşti va fi format din două pasaje rutiere paralele care vor avea două benzi pe sens, cu o lungime de circa 700 de metri.
Lucrările la etapa a doua, şi anume celălalt pod, pe sensul invers de mers, erau programate să demareze după martie 2012, urmând ca acesta să fie gata cel mai probabil în 2013, dacă se ia în calcul o perioadă similară de construcţie cu cea a primului pasaj. Ambele etape vor fi construite cu suma inclusă în contractul iniţial încheiat cu Romstrade, şi anume circa 96 de milioane de lei (aprox. 23 mil. euro). Lucrările la prima etapă erau programate pentru finalizare în luna martie a acestui an. Pentru moment, Primăria Capitalei nu a făcut public niciun nou termen estimativ de finalizare.
Proiectul Mihai Bravu - calea VăcăreÅŸti presupune realizarea a două pasaje rutiere supraterane pe direcÅ£ia Inelului Principal de CirculaÅ£ie - ÅŸos. Mihai Bravu - calea VăcăreÅŸti de câte două benzi de circulaÅ£ie pentru fiecare sens. Acestea vor încadra zona de tramvai existentă ÅŸi menÅ£inută la sol de circa 6,5 metri. Cele două pasaje vor supratraversa Splaiul Unirii/Râul DâmÂboviÅ£a, precum ÅŸi intersecÅ£ia calea VăcăreÅŸti cu prelungirea ÅŸoselei Mihai Bravu.
Reconfigurarea intersecÅ£iilor tronÂsoÂnului Inelului Principal de circulaÅ£ie cu Splaiul Unirii, precum ÅŸi cu Calea VăcăreÅŸti, cu asigurarea realizării relaÂÅ£iilor de la stânga dintre cele două artere de circulaÅ£ie în condiÅ£ii de siguranţă.
Cele două pasaje paralele asigură circulaţia rutieră pe două fire pe sens, având o parte carosabilă de opt metri pe toată lungimea lucrării. Pentru a diminua suprafeţele expropriate, pe pasajele noi s-au eliminat trotuarele, rezultând o lăţime minimă de pod de circa nouă metri, potrivit datelor Primăriei Capitalei
Amprenta supratraversării se suprapune peste lăţimea bulevardelor existente, fiind necesare execuţia unor completări rutiere şi trotuare la nivelul terenului, lateral pasajelor noi - două benzi pe sens şi trotuare de minim 1,5 metri.
În plan, zona centrală a pasajului dispune de o curbă cu raza de circa 400 de metri şi încadrează gabaritul celor două linii de tramvai de pe cele două bulevarde.
Pasajul Mihai Bravu-calea VăcăÂreÅŸti va fi continuat de un proiect la PiaÅ£a Sudului, care vizează construcÅ£ia unui pasaj denivelat subteran. După ce va asigura descongestionarea traficului pe inelul principal de circulaÅ£ie, PriÂmăria vrea să treacă la inelul median, care la fel este important pentru circulaÅ£ia din Capitală. Un proiect pe care Primăria se pregăteÅŸte să-l "cureÅ£e de praf" este străpungerea Doamna Ghica-ChiÅŸinău, pentru care a fost publicat un anunÅ£ pe Sistemul ElecÂtronic de AchiziÅ£ii Publice, care arată că valoarea estimată a contractului este de circa 62,5 milioane de lei. Proiectul a fost început în urmă cu mai mulÅ£i ani, însă lucrările au fost întrerupte de circa trei ani.
Cel mai probabil, aceste proiecte de infrastructură urbană, dar şi altele care se află în construcţie sau care vor fi scoase la licitaţie curând,
Programul de investiÅ£ii în pasaje rutiere ÅŸi-a dovedit deja utilitatea, potrivit unui raport despre proiectele de infrastructură din România, realizat de Marius Ene, research manager în cadrul companiei de consultanţă imobiliară CBRE România. Astfel, pasajul BăÂneasa, spre exemplu, este cel mai reÂprezentantiv exemplu, deoarece a schimbat radical traficul din zona de nord, care face legătura cu DN 1, cel mai aglomerat drum din România.
Pasajul Mihai Bravu "pe scurt":
n Costul pasajului este de aprox. 96 mil. lei (23 mil. euro).
n Porneşte din dreptul Străzii Vântului, traversează Splaiul Unirii peste râul Dâmboviţa şi intersecţia Văcăreşti cu şos. Mihai Bravu până la calea Văcăreşti.
n Rampa Mihai Bravu cu o lungime de 178,5 metri alcătuită din viaduct de acces din beton precomprimat cu structura pe grinzi continue cu trei deschideri de 36,5 metri, completate cu ziduri din beton armat la baza rampei.
n Rampa calea Văcăreşti cu o lungime de 375,5 metri alcătuită din viaduct de acces din beton precomprimat cu structură pe grinzi continue cu nouă deschideri, completate cu ziduri din beton armat la baza rampei.
n Zona centrală a pasajului este amenajată cu o curbă cu raza de circa 400 de metri şi încadrează gabaritul celor două linii de tramvai de pe cele două bulevarde. În total, lungimea lucrării se apropie de 700 de metri.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels