♦ Un angajat din industria prelucrătoare câştigă aproape 2.700 de lei net pe lună, în creştere cu 54% faţă de acum cinci ani ♦ Angajaţii din rafinării, cei din producţia de tutun şi cei din industria farma sunt cel mai bine plătiţi din sector ♦ Veniturile angajaţilor vor continua să crească, dar cu o condiţie: recalificarea spre joburi mai sofisticate.
Salariul mediu din industria preÂluÂcrăÂtoare, sector care cuprinde, prinÂtre alÂtele, producÅ£ia de comÂpoÂnenÂte auÂto, fabricarea băuturilor, a aliÂmenÂteÂlor sau a tutunului, a ajuns la 2.700 de lei net în 2019, în creÅŸtere cu 54% faţă de anul 2015, arată datele Institutului NaÅ£ional de Statistică.
Astfel, un angajat din acest sector care concentrează cea mai mare parte a angajaţilor din mediul privat a câştigat anul trecut dublul salariului minim pe economie şi 86% din nivelul salariului mediu net la nivel naţional, potrivit datelor centralizate de ZF.
Ce se va întâmpla în viitor?
„Salariile din industria prelucrătoare vor mai creÅŸte pentru că suntem un stat membru al Uniunii Europene, dar ÅŸi datorită faptului că România nu mai este o Å£ară ieftină ÅŸi vom avea nevoie de oameni care sunt mai bine calificaÅ£i. Vor fi creÅŸteri salariale pentru că oamenii vor învăţa, se vor orienta spre joburile white collar. Cererea va fi tot mai mare în zona aceasta. FirÂmele de automotive nu mai anunţă expanÂsiuÂni ale fabricilor unde produc cablaje, de exemÂplu, ci dezvoltă centre de cercetare-dezvolÂtare“, a explicat Florin Godean, country maÂnager al firÂmei de recrutare ÅŸi închiriere de forţă de munÂcă în regim temporar Adecco RomâÂnia ÅŸi Ungaria.
Chiar dacă salariul mediu din industria preÂlucrătoare a crescut semnificativ în ultimii cinci ani (Ä‚54%), salariul mediu a crescut cu un ritm mai accelerat (Ä‚68% în peÂrioada 2015-2019, până la 3.099 de lei net pe lună). Majorările de saÂlarii din sectorul bugetar, creÅŸÂterea salariului minim, dar ÅŸi unele majoÂrări de salarii din sectoare cu deficit acut de candidaÅ£i au fost principalii factori care au condus la obÅ£iÂnerea unor venituri mai mari de către angajaÅ£i.
Viitorul îl reprezintă cenÂtrele acestea de cerÂcetare ÅŸi dezÂvoltare sau o zonă de blue collar care este mult mai tehnoÂlogiÂzaÂtă. Fabricile vor cumÂÂpăra din ce în ce mai multe echiÂpamente, tehÂÂnoÂloÂgii noi, iar oaÂmenii va trebui să se reÂcaÂliÂÂfice. CreÅŸteri saÂlariale vor fi în toate sectoarele din inÂdusÂÂtria preluÂcrăÂtoaÂre, a mai spus Florin Godean.
Cele mai mari salarii din sectorul indusÂtriei preluÂcrăÂtoare sunt obÅ£inute de angajaÅ£ii din raÂfiÂnării (salariul mediu din fabricarea proÂduÂselor de cocserie ÅŸi a produselor obÅ£iÂnute din preluÂcraÂrea Å£iÅ£eiului a fost de peste 6.100 de lei net în 2019, în creÅŸtere cu 40% faţă de anul 2015). ÃŽn topul celor mai bine plătiÅ£i salariaÅ£i din acest secÂtor se mai află angajaÅ£ii din producÂÅ£ia de tutun (cu salarii de peste 4.900 de lei net în 2019), din sectorul farmaÂceuÂtic (3.600 de lei net pe lună), din producÅ£ia de componente penÂtru inÂdustria auto (3.600 de lei net pe lună) ÅŸi din inÂdustria metalurgică (peste 3.500 de lei net pe lună).
ÃŽn schimb, cele mai mici salarii din subÂsecÂtoaÂrele industriei prelucrătoare sunt în indusÂtria textilă (circa 1.800 de lei net pe lună în 2019), fabricarea mobilei ÅŸi a încălţămintei (circa 2.000 de lei net pe lună) ÅŸi în industria aliÂmentară (2.100 de lei net pe lună).
„În general, industria prelucrătoare este cea mai afectată de schimbările de la nivel gloÂbal penÂtru că este compusă cu preponÂderenţă de comÂpanii manufacturiere, cu un grad mic de tehÂnologizare. Presiunea creÅŸterii salariale, fie că este vorba de salariul minim, fie că este vorÂba de presiunea din partea angajaÅ£ilor, duce la eroÂÂdarea profitabilităţii companiilor din inÂdusÂtria prelucrătoare“, a mai spus Florin Godean.
Salariile în creÅŸtere, dar ÅŸi lipsa de candiÂdaÅ£i de pe piaţă au condus la închiderea unor faÂbrici din industria prelucrătoare în ultimii ani. Chiar în acest an, începând cu luna aprilie, grupul gerÂman Ara Shoes, responsabil de 5% din exporÂtul de pantofi din România, îşi reÂstrucÂturează acÂtivitatea din fabricile din Sălaj ÅŸi din Bihor. Tot în ultimul an ÅŸi producătorii elÂveÅ£ieni de panÂtofi Rieker au închis ambele fabrici locale care angajau 700 de oameni. Åži nu numai indusÂtria textilă pleacă din RoÂmâÂnia. ÃŽn 2018 au înceÂput să îşi restructuÂreze activitatea ÅŸi produÂcăÂtorii de componente auto. De exemplu, proÂduÂcătorul de cablaje auto SEWS România a închis faÂbrica cu 1.000 de angajaÅ£i din Orăştie (jud. HuneÂdoara), iar Delphi Packard a închis faÂbrica cu 700 de angajaÅ£i din oraÅŸul Moldova Nouă (jud. CaraÅŸ-Severin).
„Companiile care produc bunuri cu o vaÂloare adăugată redusă nu pot rezista presiuÂnilor din partea clienÅ£ilor ÅŸi din partea angajaÂÅ£ilor. Ele pot creÅŸte salariile până la un anumit punct sau se tehÂnologizează. Este normal ca organiÂzaÂÅ£iile acesÂtea să nu mai angajeze oameni“, a mai spus Godean.
Cele mai mari creÅŸteri salariale din ultimii cinci ani din industria prelucrătoare, cuprinse între 60% ÅŸi 75%, au fost efectuate în producÅ£ia de adezivi, industria alimentară, industria lemÂnuÂlui, construcÅ£ii metalice ÅŸi fabricarea de anvelope.
„Salariile din industrie vor creÅŸte induÂbiÂtabil, însă angajaÅ£ii se vor duce spre alte domeÂnii de activitate, în funcÅ£ie de pregătirea lor. Oamenii trebuie să se recalifice profeÂsional, iar perÂsoanele necalificate, care sunt în număr desÂtul de mare, se vor duce spre industrii care funcÂÅ£ioÂnează mai bine, cum ar fi gig economy, de tip Uber sau al companiilor de livrări de mânÂcare. Această gig economy este o comÂpoÂnentă imÂporÂÂtantă în angajarea persoanelor fără califiÂcări. Aceasta va fi zona spre care se vor reorienta“, a concluzionat Godean.