Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a decis că SIF-urile pot cumpăra acţiuni una la alta, potrivit unei decizii emise miercuri, 5 februarie, semnată de Dan Radu Ruşanu, preşedintele ASF.
Prin această decizie, oricare dintre cele cinci SIF-uri va putea să cumpere acţiuni la celelalte patru societăţi de investiţii financiare, în limita pragului legal de 5%, lucru pe care nu-l putea face din cauza unei dispuneri de măsuri a fostei Comisii Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM), care data din august 2005.
Decizia a fost publicată pe site-ul ASF şi pe bursă la ora 17:25, după ce în prealabil acţiunile SIF-urilor au fost suspendate de la tranzacţionare.
Hotărârea ASF ar putea susţine cererea pentru acţiunile SIF-urilor pe termen scurt şi, implicit, preţurile acţiunilor, dacă şefii SIF-urilor se vor grăbi să profite de această decizie pentru a cumpăra acţiuni la celelalte SIF-uri. Având în vedere lobby-ul purtat de unii dintre preşedinţii de SIF-uri (Dragoş Bîlteanu de la SIF Banat-Crişana şi Costel Ceocea de la SIF Moldova) în ultimul an pentru obţinerea acestei facilităţi, probabil că SIF-urile nu vor aştepta prea mult înainte să facă primele achiziţii.
Şefii SIF-urilor au motivat că nu este normal ca orice fond de investiţii din România să poată cumpăra acţiuni la SIF-uri numai SIF-urile să n-o poată face şi s-au plâns că această restricţie i-a privat în ultimii ani de obţinerea unor randamente superioare. Ei au găsit înţelegere la Mircea Ursache, vicepreşedintele ASF pentru piaţa de capital, care a anunţat încă din luna ianuarie că va elimina această restricţie.
Declaraţiile sale nu au fost primite cu prea mult interes de investitori, având în vedere că acţiunile SIF-urilor au înregistrat scăderi cuprinse între 2,3% şi 7,8% de la mijlocul lunii ianuarie.
Evoluţia slabă a titlurilor SIF în această perioadă a fost determinată şi de schimbarea de poziţie a lui Ursache, care în toamna anului trecut se declara un susţinător al ridicării pragului de deţinere la SIF-uri de la 5% la 33%, după care în ianuarie 2014, într-un interviu acordat ZF, Ursache spunea că „nu este oportună abordarea în 2014 a ridicării pragului de deţinere“.
Din această cauză, unii brokeri şi investitori nu consideră că era oportună în acest moment nici decizia ASF care permite SIF-urilor să se cumpere între ele. Ei consideră că astfel conducerile SIF-urilor îşi vor întări poziţiile şi vor respinge astfel orice tentative ale altor investitori de a accede în conducere şi de a lua decizii care nu sunt agreate de conducerile SIF-urilor. Anul trecut, la unele SIF-uri s-au văzut divergenţe de opinii puternice între unele grupuri de acţionari. Cel mai cunoscut caz este cel de la SIF Banat-Crişana, unde unii acţionari au votat pentru dividende, în timp ce acţionarii care susţineau conducerea SIF au decis neacordarea de dividende.
Teoretic, în urma acestei decizii se poate ajunge la situaţia în care 20% din acţiunile oricărui SIF să fie deţinute de celelalte SIF-uri, în condiţiile în care între 20% şi 40% din acţiunile SIF-urilor sunt imobilizate, fiind deţinute de „cuponari“, care nu participă la adunările generale ale acţionarilor şi nu sunt interesaţi în general de ce se întâmplă cu aceste societăţi. Astfel, şefii SIF-urilor ar avea o puternică pârghie de control, fără să fie obligaţi să deţină efectiv acţiuni.
În acelaşi timp, asta ar permite SIF-urilor să aibă o strategie comună şi să se implice în proiecte mai mari.
SIF-urile rămân o miză uriaşă având în ve-dere activele de 6,6 miliarde de lei (1,46 mld. euro) pe care acestea le au în portofolii, care includ participaţii minoritare la BRD, Banca Transilvania, Erste, Petrom, Transgaz, Transelectrica şi Fondul Proprietatea, dar şi participaţii de control la companii importante precum Biofarm Bucureşti, Vrancart Adjud, THR Marea Neagră, Turism Felix, Mecanica Ceahlău şi Şantierul Naval Orşova.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 06.02.2014
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
