Acestea sunt tintele conducerii Bursei de Valori pentru finalul anului 2010 - obiective foarte ambitioase, asa cum recunosc chiar oficialii Bursei, dar unii dintre brokerii principali de pe piata considera ca sunt chiar prea ambitioase, avand in vedere ca situatia din prezent este departe de tintele stabilite.
Cu numai 65 de societati listate, numar care practic nu s-a schimbat mai deloc in ultimii sase ani, si cu valoare medie zilnica a tranzactiilor de 10 milioane de euro, pe Bursa sunt in acest moment mai putin de 10.000 de investitori activi in fiecare luna.
Capitalizarea totala a pietei ar trebui sa ajunga, potrivit conducerii Bursei, la o valoare de 40 de miliarde de euro pana la finalul lui 2010, fata de circa 18 miliarde de euro. Acesta este totusi obiectivul cel mai usor de atins, in conditiile in care numai prin listarea Fondului Proprietatea s-ar aduce un plus de cel putin 4 miliarde de euro la capitalizarea bursiera.
Pe listarea de noi companii a mizat de fapt si conducerea Bursei in atingerea tintelor pentru 2010. Bursa spera sa listeze in urmatorii patru ani cel putin 15 mari companii de stat si cel putin 50 de afaceri private dezvoltate de antreprenorii romani, care ar trebui sa dubleze numarul societatilor cotate in prezent. Cu tot cu societatile de pe RASDAQ, numarul societatilor listate urca la peste 3.000, dar majoritatea sunt suspendate de la tranzactionare, iar restul au in general o lichiditate extrem de redusa.
Pacursul Bursei din ultimii doi ani, care a apropiat-o de indicatorii pietelor de capital din regiune, da totusi speranta unei cresteri puternice. Datorita dezvoltarii explozive din aceasta perioada, piata romaneasca a ajuns pe locul al patrulea in zona Europei Centrale si Est dupa capitalizarea de la finalul anului trecut, fiind depasita la acest capitol doar de Polonia, Cehia si Ungaria, tari din primul val de aderare la Uniunea Europeana. Piata a reusit de altfel sa depaseasca si estimarile conducerii Bursei facute in urma cu doi ani, cand tinta stabilita pentru 2010 la nivelul capitalizarii era de 20 de miliarde de euro, nivel care a fost atins si depasit la inceputul acestui an.
La finalul anului trecut, piata din Polonia avea o capitalizare de 79,4 miliarde de euro, cea din Cehia - 31 miliarde de euro, iar cea din Ungaria 27,6 miliarde de euro. In urma acestor piete, se afla Bursa din Romania si in ceea ce priveste valoarea tranzactiilor realizate, dar in acest caz diferenta este mult mai mare. Astfel, daca Bursa din Cehia a avut in 2005 tranzactii de 34,9 miliarde de euro, in timp ce operatiunile de pe piata poloneza au insumat 24,1 miliarde de euro, iar cele de la Bursa maghiara - 19,4 miliarde de euro, la Bursa romaneasca s-au derulat anul trecut transferuri de doar 2,15 miliarde de euro.
In urma cu doi ani, Bursa era singura piata din Romania despre care se punea problema daca va mai exista in 2010, in conditiile concurentei puternice de pe pietele financiare la nivel global. In acest context, atat investitorii, dar si companiile ar putea fi atrasi de costurile mai mici si serviciile mai bune oferite de pietele mai dezvoltate. Astfel, in acel moment, putini erau actorii pietei de capital care sa fie siguri ca piata romaneasca va supravietui pe cont propriu pana in 2010.
Acum, situatia s-a mai schimbat, nu numai conducerea Bursei, dar si cei mai multi dintre brokeri spun in general ca s-a atins un nivel minim pentru a se asigura supravietuirea pietei.
"Supravietuirea e oricum asigurata. Ceea ce se intampla acum la nivel global arata puternice regrupari de forte, si pietele nu urmaresc sensul propriu-zis al termenului de supravietuire, ci au interesul de a deveni actori cat mai importanti pe piata financiara mondiala. Asta vrem si noi, sa crestem pentru ca numai daca vom creste vom putea sa intram in aliante zonale - pentru ca trebuie sa ne gandim ca va veni un moment in care va trebui sa facem acest lucru", a precizat Septimiu Stoica, presedintele Bursei de Valori. Insa sunt necesare aliante regionale.
"Bursa romaneasca nu are cum sa fie o piata puternica daca functioneaza numai la nivel local. Nu vom servi nici interesele jucatorilor locali daca piata va ramane numai la acest nivel", a mai adaugat Stoica.
Ce spun brokerii?
"Nici nu se pune problema ca nu ar supravietui piata. Bursa romaneasca a trecut printr-un punct critic in 2000-2001, dar acesta a fost depasit si in prezent s-a ajuns la anumite valori. Am ajuns la o masa critica a valorii medii zilnice de tranzactionare care exclude disparitia pietei", considera Liviu Giugiumica, directorul societatii de brokeraj BRD Securities.
Conducerea Bursei mai spune ca tintele urmarite in urmatorii ani vor viza inclusiv structurarea pietei conform principiilor care se regasesc pe pietele internationale.
"Noi suntem foarte constienti de faptul ca trebuie sa realizam o serie de lucruri pentru a asigura cresterea pietei, iar in acest context trebuie facute schimbari pentru a structura Bursa de la noi pe principiile pietelor internationale", a precizat Dana-Mirela Ionescu, presedintele societatii de brokeraj Raiffeisen Capital & Investment si membru in Comitetul Bursei.
Dezvoltarea pietei inseamna in primul rand atragerea de noi emitenti, acest lucru urmand sa fie motorul de crestere atat la nivelul numarului de investitori pe piata, cat si in ceea ce priveste volumele tranzactionate. Totusi, in privinta obiectivelor stabilite de Bursa la nivelul acestor indicatori, parerile brokerilor de pe piata difera foarte mult.
"Eu consider realizabile obiectivele stabilite de Bursa . In mod normal ar trebui sa ne indreptam acolo. Scenariul este usor optimist, dar ne asteptam la o crestere economica sustinuta pentru urmatorii ani, iar evolutia Bursei ar trebui sa reflecte aceasta crestere", a adaugat Giugiumica de la BRD Securities. Cresterea de volum, a mai precizat el, este conditionata totusi de listarea anumitor companii, printre care Romtelecom , BCR si a celorlalte companii mari de stat anuntate ca urmeaza sa vina pe Bursa.
Pe de alta parte, alti brokeri considera ca obiectivele sunt foarte optimiste, unii dintre ei spunand chiar ca nu sunt realizabile.
"Va fi foarte greu de atins aceste tinte. De la 5.000 de investitori activi (pana aproape de cat scazuse numarul de investitori activi in aprilie - n.red) la 300.000 e cale lunga. Acest obiectiv nu se poate realiza decat printr-o campanie de marketing puternica si prin schimbarea mecanismelor de tranzactionare", considera Valerian Ionescu, director de operatiuni la CA IB Securities, societatea de brokeraj a grupului HVB.
"Mecanismul de tranzactionare utilizat in prezent este depasit. Nu se mai foloseste decat poate pe doua-trei piete in toata lumea. Ma deranjeaza mult tranzactionarea aceasta in conturi individuale. Daca as fi avut un singur cont de tranzactionare si o posibilitate de realocare posttranzactionare pe conturi individuale era mult mai simplu sa lucrez. Acesta este modelul care se foloseste peste tot in lume. Mecanismul existent in prezent te incetineste foarte mult in derularea tranzactiilor", a adaugat Ionescu.
Mirela Ionescu, directorul Raiffeisen Capital & Investment a precizat ca in cadrul masurilor pe care Bursa le are in vedere pentru a se apropia de tranzactionarea de pe pietele internationale se are in vedere si posibilitatea tranzactionarii pe conturi nominee, adica conturi unde un broker poate derula tranzactii pentru mai multi clienti. Avantajul acestor conturi este ca fac decontarea mult mai rapida.
"Tranzactionarea pe contul nominee favorizeaza si lichiditatea in ofertele primare si pe piata secundara si totodata scade si riscul de settlement", a precizat Mirela Ionescu.
In acelasi timp, ea a mai spus ca totusi valorile de 5-6.000 de investitori activi la Bursa sunt doar cei care fac tranzactii in fiecare luna, dar pe piata de capital sunt in prezent 70.000 - 80.000 de investitori activi care fac tranzactii cel putin o data la 6 luni.
"Acesta este un potential pe care l-am putea valorifica, dar numai daca vom reusi sa avem emitenti si instrumente noi de tranzactionare pe piata si totodata prin prisma aderarii la Uniunea Europeana si a intrarii la Bursa a Fondului Proprietatea", spune Mirela Ionescu.
Unii dintre brokerii principali de pe piata se arata pesimisti si in privinta numarului companiilor noi care vor fi atrase pe piata in urmatorii ani si a avansului pe care l-ar putea lua valoarea de tranzactionare.
"Daca vine Fondul Proprietatea pe Bursa, probabil o sa se atinga valoarea medie zilnica a tranzactiilor stabilita ca obiectiv. In prezent nu avem emitenti cu care sa se faca aceasta valoare, iar listarea Transelectrica a durat mai mult de un an de zile. Daca se va mentine ritmul actual in care sunt aduse companii noi pe piata, nu cred ca vom avea in 2010 un rulaj mediu zilnic mai mult de 15-20 mil. euro si mai mult de 30-40.000 de conturi active", spune Valerian Ionescu.
In acelasi timp, Valerian Ionescu a precizat ca nu numarul companiilor noi care vor fi aduse pe piata este important, ci "calitatea" acestora.
"Trebuie ca valoarea free-float-ului la companiile noi listate sa fie de ordinul zecilor de milioane de euro", a spus Ionescu.
Laurentiu Floroiu, director de tranzactionare la EFG Eurobank Securities, spune ca Bursa nu se va putea dezvolta daca statul nu isi schimba atitudinea fata de piata de capital.
"Eu nu vad ca Bursa sa fi ajuns in momentul in care putem spune ca si-a asigurat supravietuirea. Vreau sa-i dau sanse, dar nu vad de ce s-ar putea agata, atata timp cat avem legi cu delistari si schimbari constante ale regulilor de impozitare", a declarat Floroiu.
El considera ca se va putea spune ca piata se dezvolta atunci cand statul va aduce pe Bursa participatii importante din companiile pe care le mai are in portofoliu si nu 5-6% cat a adus pana in prezent.
"Statul trebuie sa se hotarasca la cat anume dintr-o societate vrea sa privatizeze cu un investitor strategic, iar restul sa aduca pe Bursa. Dar nu procente de 5-6%", a precizat Laurentiu Floroiu.
Conducerea Bursei este optimista totusi ca in urmatorii ani, ca urmare si a aderarii la UE, tot mai multe companii isi vor indrepta atentia spre piata de capital cu scopul de a atrage finantarea necesara pentru dezvoltarea afacerilor. Firmele vor descoperi ca fara investitii in tehnologie nu vor putea rezista competitiei de pe piata unica europeana.
"Ofertele publice primare initiale sunt exact robinetul de deschidere a pietei de capital. In aceste conditii, ar trebui sa avem societati importante de stat dirijate catre piata de capital in urma privatizarilor care se vor realiza. Este vorba de Fondul Proprietatea, CEC, BCR, companiile de utilitati promise", a spus Septimiu Stoica.
El a mai precizat ca Bursa va face lobby pe langa autoritati ca sa inteleaga si sa incurajeze cu adevarat dezvoltarea pietei de capital.
"Am inceput o discutie cu reprezentanti ai Ministerului Finantelor pentru emiterea unui act normativ care sa incurajeze ofertele publice primare initiale, iar acest lucru nu se poate face decat prin incurajari fiscale pentru cei care aleg sa utilizeze finantarea de pe piata de capital", a precizat Stoica.
El a mai spus ca Bursa in sine nu poate sa incurajeze listarea unor noi companii decat printr-o politica de taxe mai atractiva. "Noi avem in vedere o astfel de politica, dar nu trebuie uitat ca Bursa acum este o societate comerciala care la randul ei trebuie sa aiba rezultate financiare cat mai bune. In acest context, noi vom incerca sa obtinem venituri mai mari din vanzarea de informatii, care sa permita reducerea celorlalte taxe si comisioane", a adaugat Septimiu Stoica.
Pe de alta parte, brokerii spun ca Bursa ar trebui sa schimbe costurile de tranzactionare, astfel incat sa ramana o mai mare parte din venituri la brokeri, adica actionarii sai, ca sa-i determine astfel sa fie mai interesati in a aduce companii noi pe piata.
"La noi, piata e foarte scumpa. Bursa ar trebui sa mearga pe modelul din Vest si sa adopte o politica care sa permita sa ramana la brokeri venituri mai mari. Daca eu ca broker castig mai multi bani in urma faptului ca am adus o societate la cota Bursei, pot sa imi formez o echipa care sa se ocupe special de aducerea de noi emitenti pe piata", a precizat Valerian Ionescu.
"Trebuie sa avem societati de brokeraj foarte puternice care sa poata sa faca lobby pentru aducerea de noi companii pe piata, pentru ca in fond de acest lucru trebuie sa se ocupe brokerii si nu Bursa. Acum se intampla ceva anormal, daca ne uitam ca anul trecut Bursa a avut un profit mai mare decat orice alta societate de brokeraj de pe piata. Aproape nicaieri in lume nu se intampla ca Bursa sa castige mai mult decat primii zece brokeri de pe piata", mai spune Ionescu. Anul trecut, Bursa a avut un profit net de 1,5 milioane de euro.
El a mai adaugat ca Bursa ar trebui sa introduca o taxa oficiala pentru fiecare broker, ca acestia sa fie direct interesati sa lupte pentru dezvoltarea pietei.
"Pe piata romaneasca, brokerii nu sunt incurajati sa lucreze. La noi, ca broker, daca vrei poti sa stai si sa nu faci nimic", considera Valerian Ionescu.
In ceea ce priveste listarea de noi emitenti, brokerii spun ca "un efort laudabil" din partea Bursei ar fi sa aiba cate o persoana dedicata fiecarui caz de societate pe care statul a anuntat ca vrea sa o aduca la Bursa pentru a se asigura ca aceasta va fi in final listata.
Bursa intentioneaza sa organizeze, potrivit presedintelui Septimiu Stoica, si un segment de piata dedicat companiilor "high-tech". Din noua arhitectura a Bursei de Valori Bucuresti vor face parte piata reglementata si un sistem alternativ de tranzactionare (ATS), destinat societatilor care nu indeplinesc criteriile de listare pe piata principala, precum si segmentul "new-market", care ar urma sa includa si firmele din IT.
Pe langa listarile de companii, Bursa vrea sa mai aduca pe piata noi instrumente de investitii, care ar putea aduce mai multi investitori pe piata, tranzactii mai mari si implicit afaceri mai mari pentru Bursa.
Astfel, conducerea Bursei are in continuare in plan introducerea la tranzactionare a titlurilor de stat, pe care mizeaza aproape de la infiintarea pietei, in urma cu zece ani. Titlurile si obligatiunile ipotecare a caror legislatie a fost aprobata recent ar putea fi listate pe piata daca societatile specializate in finantari imobiliare vor alege aceasta modalitate pentru a se finanta.
Bursa mai mizeaza si pe listarea actiunilor unor companii straine prin intermediul Romanian Depository Receipts (RDR), certificate care atesta dreptul de proprietate listate pe o piata externa. Pe de alta parte, Bursa ar putea introduce, chiar in acest an cumpararile in marja (finantate partial cu bani imprumutati) sau vanzarea de actiuni imprumutate, care va permite investitorilor sa castige si atunci cand piata scade, lucru care nu este posibil in prezent.
In acelasi timp, conducerea Bursei spune ca se asteapta ca pana in 2010 din ce in ce mai multe societati de asigurari, dar si banci, sa investeasca resurse pe piata de capital.
"Nu pot sa cred ca pana in 2010 nu vom avea fondurile de pensii pe Bursa. Totodata ma astept ca si numarul fondurilor de investitii locale sa creasca substantial si in acelasi timp si investitiile lor pe Bursa", a declarat Septimiu Stoica.
Cat ar putea atinge BET in 2010?
Valerian Ionescu spune totusi ca BET ar trebui sa creasca intr-o estimare realista cu 20% pe an, ceea ce ar insemna ca peste patru ani sa atinga o valoare de circa 13.000 de puncte, dubla fata de valoarea din prezent din jurul a 6.600 de puncte. Bineinteles, valoarea indicelui va suferi ajustari importante in urmatorii ani in functie de companiile noi care vor veni pe piata.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
