Pe ultima suta de metri inainte de integrarea in Uniunea Europeana, multe companii straine care au prospectat piata locala de produse lactate de cativa ani si-au stabilit strategiile de dezvoltare. Au ales importuri, achizitii sau investitii greenfield?
Germanii de la Meggle, numarul unu in Europa in productia de unt, au vazut peste 14 fabrici de lactate si nu au semnat in final nicio achizitie. Motivele? Preturi prea mari pentru fabrici vechi, lipsite de un brand puternic.
Dupa tatonari de cativa ani, grupul german si-a deschis o filiala in Romania la jumatatea lunii octombrie, cu scopul de a gestiona activitatile de marketing si pe cele comerciale. Fara a demara activitati de productie, germanii de la Meggle au anuntat ca vor intensifica incepand de anul viitor importurile, sprijiniti si de eliminarea taxelor vamale la produsele lactate.
Daca Meggle nu a semnat nicio achizitie, desi s-a aflat in discutii cu mai multe companii locale, producatorul danez de branzeturi albe Nordex Food a incheiat recent tranzactia pentru achizitia unei fabrici de lactate la Campulung.
Compania care a vandut este producatorul local Lactag, care mai detine alte doua fabrici la Pitesti si Costesti. Capacitatea de la Campulung este cea mai mica dintre cele trei, cu o suprafata de 3.500 de metri patrati si o capacitate de productie de 400 de tone pe luna. Danezii au estimat ca vor angaja aproximativ 20 de persoane.
Keld Pedersen, directorul Nordex Food Danemarca, a declarat ca achizitia din Romania face parte din strategia de dezvoltare a firmei pe piata Europei de Est. Danezii au ales Romania datorita faptului ca este una dintre cele mai mari piete de desfacere din Balcani, dar ofera si importante oportunitati de dezvoltare pe piata interna. Momentan, fabrica de la Campulung este in renovare in vederea instalarii noilor echipamente, iar Nordex spune ca e prea devreme pentru a se gandi la alte achizitii. Nordex Foods Romania va incepe productia in aprilie 2007.
Pana la Nordex, singurele companii multinationale care au reusit sa intre pe piata prin achizitii au fost Friesland si Hochland.
Grupul olandez Friesland a incheiat in aprilie 2004 cea mai importanta achizitie din Romania, compania Napolact din Cluj, unul dintre cele mai puternice branduri din industria alimentara romaneasca. Valorea achizitiilor realizate de Friesland in Romania de la inceputul anului 2000 depaseste 17 milioane de euro, insa prin intermediul acestor operatiuni, grupul olandez va atinge in acest an o cifra de afaceri de peste 100 de milioane de euro, fata de 91 de milioane la sfarsitul lui 2005.
Tot prin achizitii au intrat si germanii de la Hochland, care au cumparat doua fabrici de produse lactate, ambele in Transilvania, la Sighisoara si Sovata, in care a investit peste 20 mil. euro pana in 2005.
Pe de alta parte, doua companii grecesti din industria lactatelor, Tyras si Olympos, au anuntat ca vor investi 30 de milioane de euro pentru constructia greenfield a unei fabrici de produse lactate langa Brasov. Decizia celor doua firme vine dupa un program amplu de investitii derulat de producatorul grec Tyras la compania Tyrom din Baraolt, pe care o detine integral. Cu toate acestea, fabrica din Baraolt nu poate rivaliza cu standardele unei investitii moderne. Actionarii greci au luat o decizie similara si pentru piata bulgara, unde vor construi o alta fabrica de lactate.
Tot printr-o investitie greenfield au decis sa intre pe piata locala si israelienii de la Tnuva.
Compania israeliana s-a aratat interesata de achizitia unui jucator local, dar nu au gasit o companie care "sa-si merite banii" si a decis sa investeasca peste 55 mil. euro intr-o fabrica greenfield in zona de sud a Bucurestiului. Fabrica va incepe productia in 2007, in parteneriat cu francezii de la Yoplait, compania israeliana tintind o cota importanta din piata iaurturilor, dominata de francezii de la Danone.
Raportat la alte industrii, numarul companiilor multinationale nu este mare, insa cota de piata pe care o detin este semnificativa.
Filialele locale ale celor trei companii multinationale prezente pe piata (Friesland, Danone si Hochland) au realizat anul trecut o cifra de afaceri de peste 200 de milioane de euro, estimarile pentru acest an indicand un business cumulat de aproape 250 de milioane de euro.
Pe piata lactatelor exista aproape 500 de companii, dintre care doar 100 au realizat investitii de aliniere la normele de siguranta alimentara si mai putin de 80 pot exporta in Uniunea Europeana, potrivit datelor Asociatiei Patronale din Industria Laptelui. Dintre acestea, maxim 20 mai pot constitui tinte pentru achizitii.
In industria lactatelor se poate vorbi despre trei categorii de producatori. La baza ierarhiei exista fabricile care nu insemnau nimic in trecut, dar care au realizat investitii din fonduri Sapard, a caror cifra de afaceri variaza intre 1-10 milioane de euro. De fapt, cea mai mare parte a companiilor din industrie se regasesc la acest nivel.
Al doilea pluton este reprezentat de companiile mijlocii, ale caror afaceri trec de 10 mil. euro. In aceasta categorie intra companii precum Covalact, Prodlacta, Remetea, Raraul, Lacta Giurgiu sau Racova-Com Agro Pan. Din acest pluton se desprind Albalact si Covalact. Producatorul din judetul Alba a investit puternic in marketing in ultimii doi ani si a inregistrat o dublare a afacerilor intr-o perioada scurta de timp. Covalact, care beneficiaza de un parteneriat cu olandezii de la Campina, a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de 50 de milioane de lei (13,6 mil. euro), in crestere cu 12% fata de 2004.
Companiile de top din industria produselor lactate sunt Friesland, Danone, LaDorna si Hochland, afacerile acestor companii trecand de 30 de milioane de euro.
Una dintre cele mai importante caracteristici ale pietei locale se refera la fragmentarea ei, majoritatea jucatorilor fiind societati mici, locale.
Fragmentarea sistemului de colectare a laptelui i-a tinut multa vreme departe de piata locala pe producatorii occidentali.
Dupa Friesland, Danone si Hochland, pasul facut anul trecut de Tnuva a fost urmat anul acesta de Meggle, de doua companii grecesti si de una daneza. Meggle a ales importurile, insa actionarii iau in considerare si o investitie greenfield, Tyras si Olympos construiesc de la zero o fabrica la Brasov, in timp ce danezii de la Nordex isi fac o baza de productie la Campulung.
Vor mai veni si altii? Companii "la vanzare" exista. Lacta Giurgiu a fost scoasa pentru a doua oara la vanzare de catre actionari.
Covalact se va vinde si ea pentru "pretul corect", dupa ce actionarii nu s-au inteles cu olandezii de la Campina pentru vanzarea unui pachet de actiuni. O alta companie aflata in vizorul multinationalelor a fost Prodlacta Brasov, insa nu s-a concretizat nicio tranzactie.
Piata produselor lactate, estimata la 800 mil. euro, are un potential mare de crestere, consumul fiind mult sub media europeana la majoritatea categoriilor.
Chiar daca consumul anual de iaurt s-a dublat in ultimii trei ani, depasind pragul de 5 kg pe cap de locuitor, continua sa fie extrem de redus in comparatie cu celelalte state europene. In Bulgaria se consuma in medie 14 kg pe cap de locuitor, potrivit unor statistici citate de reprezentantii Danone, in Ungaria 17 kg, in Cehia 16 kg, iar in Franta 33 kg. La fel se intampla si pe piata branzeturilor, unde consumul local este de 4 kg pe cap de locuitor fata de 20 kg in Europa de Vest.
Datele companiilor de cercetare prezente pe piata locala, dar si rapoartele internationale demonstreaza ca piata produselor lactate este una dintre cele mai
dinamice din tara.
Romania a inregistrat in perioada 1998-2004 cel mai accentuat ritm de crestere la nivel mondial, cu o medie anuala de crestere de 25%, piata locala de lactate a depasit evolutia unor alte piete emergente precum Venezuela, cu o crestere de 21,6% si Vietnam cu 16%, potrivit unui raport al Euromonitor International.
Potrivit celor mai importanti jucatori din industrie, in contextul in care am lua in calcul doar cresterea puterii de cumparare, piata nu ar inregistra un ritm mai mare de 2-3% anual.
In contextul reducerii pietei negre, ritmul de crestere ar putea fi de chiar patru, cinci ori mai mare anual.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
