"Uita-te mai atenta, Fat-Frumos e langa tine!", le spun consultantii maritali celibatarelor in cautare de maritis. Exact asa si cu firmele romanesti: pana sa ajunga pe pietele dezvoltate din Occident, oricum foarte greu de patruns, ar fi mai bine sa se concentreze mai aproape: la sud de Dunare. Adica in Bulgaria, statele din fosta Iugoslavie, Albania. Dar si Moldova poate fi luata in calcul. In aceasta zona sunt mari oportunitati, iar o parte din oamenii de afaceri romani stiu asta deja si actioneaza in consecinta.
Mai ales ca si cadrul legislativ devine incurajator. Liberalizarea comertului cu statele vecine din Balcani, care se va accelera anul odata cu intrarea in vigoare a unor acorduri de liber schimb abia semnate, da companiilor din Romania, multinationale sau companii romanesti in dezvoltare, sansa de a vinde mai mult sarbilor, albanezilor sau bulgarilor.
Majoritatea acordurilor de liber schimb ale Romaniei cu tarile din Balcani isi vor face simtite efectele incepand cu acest an, prin eliminarea totala a taxelor vamale sau reducerea lor pentru anumite produse, considerate sensibile.
Ultimul acord semnat a fost cel cu Serbia si Muntenegru, urmand sa intre in vigoare in primul semestru al acestui an.
Acordul cu Albania a fost ratificat si publicat in Monitorul Oficial in februarie anul trecut, iar cele cu Macedonia si cu Bosnia-Herzegovina, in luna octombrie a anului trecut. Cu Republica Moldova, Romania a semnat acest acord inca din 1995, iar cu Bulgaria, la inceputul anului 1999.
"Aceste acorduri au ca obiectiv principal, crearea, in decursul unei perioade de tranzitie, ca se va incheia cel tarziu la 31 de cembrie 2006, a unei zone de comert liber intre tarile semnatare. Schimburile cu produse industriale sunt liberalizate in cea mai mare parte de la intrarea in vigoare a acordului. Restul produselor, considerate ca fiind <<sensibile>>, sunt supuse unui calendar progresiv de liberalizare pana la sfarsitul anului 2006", a declarat Adrian Mitu, subsecretar de stat la departamentul de Comert Exterior al Ministerului Economiei si Comertului.
Spre exemplu, printre produsele pe care Serbia si Muntenegru le-a calificat drept sensibile la import se numara uleiurile usoare, placajul din lemn stratificat, linoleumul, articole textile, sarma de fier.
Pentru aceste produse, taxele vamale urmeaza sa fie reduse cu 30% la data intrarii in vigoare a acordului, cu 60% la 1 ianuarie 2005, cu 80% la 1 ianuarie 2006 si eliminate complet la 1 ianuarie 2007.
La randul ei, Romania a considerat sensibile produse ca medicamentele pe baza de antibiotice si hormoni, lacuri si vopsele, produse fotografice, scaune.
Pentru toate celelalte produse, taxele vamale vor fi eliminate la intrarea in vigoare a acordului.
Liderii grupurilor multinationale din Romania ca Procter&Gamble sau Unilever spun ca nu vor avea decat de castigat de pe urma liberalizarii comertului in Balcani, si, ca Romania va avea sansa sa se afirme in regiune.
"Toti jucatorii din industrie asteapta ratificarea acestor acorduri, mai ales companiile multinationale. Pentru acestea, liberalizarea comertului in Balcani, va insemna reduceri importante de costuri", a afirmat Matthew Price, presedintele Procter & Gamble Romania.
El este de parere ca dintre toate tarile din Balcani, Romania are cele mai mari sanse sa devina centrul regional. "Cred ca, in cativa ani, Romania va deveni centrul regional al Balcanilor", a afirmat el.
Paradoxal, faptul ca Romania nu a aderat anul acesta la Uniunea Europeana, este vazut ca un avantaj si nu ca un handicap de catre liderii grupurilor multinationale.
"Deplasarea investitiilor catre Est va continua. Cum costul cu forta de munca in Polonia, Ungaria, Republica Ceha a crescut continuu in ultimii ani, deja aceste tari nu mai sunt la fel de atractive pentru investitori", spune Srdjan Mijuskovic, presedintele companie de cosmetice Avon Romania.
"In Romania, costurile cu forta de munca sunt inca mici, populatia este numeroasa, exista stabilitate politica, pozitia geografica este avantajoasa, infrastructura este acceptabila. Singurele capitole unde sunt inca lipsuri sunt implementarea legilor si deficitul de imagine la nivel international. Cred ca in urmatorii ani, Romania va fi o destinatie strategica pentru investitori", adauga el.
Pentru multinationale, Romania e baza de lansare in Balcani
Pentru gigantii internationali, importanta Romaniei in regiune este in crestere. O parte din aceste companii - cum ar fi Unilever sau Avon - coordoneaza intreaga activitate din Balcani din Romania. Altele au centre de productie in Romania, din care export in tarile vecine din Balcani, sau iau in calcul posibilitatea deschiderii unei fabrici in Romania - Elite.
@ Producatorul de bunuri de larg consum Procter & Gamble detine o fabrica de detergenti la Timisoara, de unde exporta in principal in fostele tari iugoslave.
Compania va investi in fabrica de detergenti de la Timisoara si va mari exporturile in Serbia si Muntenegru. Exporturile in aceste tari vor deveni tot mai atractive dupa intrarea in vigoare a acordurilor de liber schimb, afirma reprezentantii P&G.
Grupul american a investit pana acum 25 de milioane de dolari in fabrica de la Timisoara si a avut anul trecut vanzari in Romania de peste 120 de milioane de dolari. Tot la Timisoara, compania are un centru de distributie pentru toata zona Balcanilor, produsele finite ajungand aici de la diferite fabrici P&G din lume si apoi fiind trimise tarile din zona, in functie de cerere.
@ Unilever este un alt gigant care si-a stabilit centru regional in Romania.
"Incepand cu februarie 2000, Unilever a hotarat sa gestioneze activitatile sale in Europa Centrala si de Sud (Albania, Bulgaria, Bosnia-Heregovina, Macedonia, Moldova, Romania si Serbia-Muntenegru) de la Bucuresti printr-o noua companie - Unilever South Central Europe. Intreaga regiune este condusa, in ceea ce priveste distributia si deciziile, de la sediul din Romania", spune Martina Kastler, presedintele Unilever SCE.
Unilever detine in Romania o fabrica de detergenti a Ploiesti, o fabrica de margarina la Targoviste si fabrica de produse Knorr din Otopeni, si a inceput recent exportul in Germania. Univeler SCE a avut anul trecut vanzari de 138 de milioane de euro.
@ Avon Cosmetics detine la Bucuresti un centru de distributie care acopera Romania, Bulgaria si Moldova. Compania a anuntat recent ca va face o investitie de sapte milioane de euro intr-un nou centru de distributie la Bucuresti, care va acoperi cele trei tari mentionate plus Macedonia. "Pentru aceasta investitie am luat in calcul Romania, Serbia si Bulgaria. Am facut calcule pentru costurile de transport si distributie si Romania s-a dovedit a fi alegerea cea mai buna", explica Mijuskovic. El mai spune ca in cadrul Avon Europa Centrala si de Est, sunt multi romani in functii de conducere. "Directorii de vanzari din Serbia, Bulgaria si Maroc sunt romani, directorul de tara din Moldova, directorul financiar pe Europa de Sud Est, directorul contabil pe Europa. Deocamdata, insa, Romania este promovata in strainatate doar individual", considera Mijuskovic.
@ Producatorul de cafea Elite International anunta anul trecut ca intentioneaza sa construiasca o fabrica in Estul Europei, Romania fiind una din candidatele la investitie. Eli Rachmut, directorul general al filialei din Romania, a fost desemnat anul trecut sa coordoneze si afacerile din Croatia si Bulgaria, si sa ofere consultanta pentru Serbia.
El spunea anul ca alegerea locatiei pentru constructia fabricii depinde de sustinerea pe care o va avea din partea autoritatilor romane in solutionarea problemelor cu care se confrunta industria cafelei, adica accizele si taxele excesive. Rachmut nu a precizat care ar putea fi valoarea investitiei.
Elite este lider pe piata romaneasca a cafelei cu o cota de peste 50%, cu vanzari in 2002 de circa 60 de milioane de dolari.
Companiile autohtone: Romania nu e de ajuns
Tot mai multe companii romanesti, care s-au consolidat deja pe piata locala, anunta planuri indraznete de extindere in Balcani. Deja, tot mai multi producatori romani, incep sa inteleaga ca este mult mai simplu sa-si vanda produsele bulgarilor, sarbilor sau albanezilor, decat nemtilor sau francezilor. Experienta castigata in Romania le poate permite sa se dezvolte pe noile piete, unde nu au de infruntat inca o concurenta foarte puternica.
@ Mobexpert, cel mai mare retailer de mobila din Romania, incepe anul acesta constructia unui magazin de mare dimensiune la Sofia. Pe termen lung, Mobexpert intentioneaza sa investeasca in magazine de suprafata mare si in alte capitale din Balcani - Belgrad, Chisinau si Kiev. "Piata romaneasca este insuficienta pentru capacitatea de productie a companiilor romanesti, din acest motiv acestea ar trebui sa se orienteze pe exporturi. Pietele mai putin dezvoltate din Europa de Est, care sunt mai putin aglomerate si mai accesibile, sunt cea mai buna alegere", spunea Dan Viorel Sucu, la inceputul anului. Compania a incheiat anul trecut cu o cifra de afaceri totala de peste 122 de milioane de euro si in acest an asteapta afaceri de 125 de milioane de euro.
@ Producatorul de mobila Elvila are alta strategie. Compania a inceput sa exporte in tarile din Caucaz, Adzerbadjan si Uzbekistan, iar pe termen lung vrea sa intre pe piata Rusiei. "Principala problema cu aceste tari este ca nu putem asigura o garante solida a platii. Nici o societate de asigurare nu accepta sa asigure exporturile catre aceste tari", spunea Viorel Catarma, presedintele Elvila.
@ Rompetrol, cel mai important operator privat din sectorul petrolier din Romania, a castigat intr-un an zece procente din piata en-gros a carburantilor din Bulgaria. Alte directii de extindere regionala a grupului sunt, pentru acest an, Turcia si Macedonia, a declarat recent, Eric Chis, vicepresedintele Rompetrol.
@ In urma cu cateva zile, compania La Fantana au anuntat ca vor investi 4 milioane de dolari pentru a porni o companie de livrare a apei prin sistemul water-cooler si in Serbia. Compania din Serbia se va numi La Fontana si va functiona pe aceleasi principii, care au facut din la Fantana, liderul pietei de profil din Romania, cu o cifra de afaceri de 9 milioane de euro, anul trecut. Actionarii companiei sunt fondul de investitii suedez Oresa Ventures, cu 85% din capital, si omul de afaceri Cristian Amza, care este si directorul general si fondatorul companiei.
@ WizRom Software, producator de solutii pentru gestiunea intreprinderii, si-a inceput anul trecut exporturile pe piata Bulgariei.
@ Flamingo Computers, cel mai mare distribuitor si retailist roman de echipamente de tehnica de calcul, si-a inceput extinderea in Balcani inca din 1999, cand a deschis doua filiale in regiune, una in Moldova si alta in Bulgaria. In 2000, compania a mai inaugurat filialele din Croatia, Ungaria si Macedonia iar in 2001 pe cea din Iugoslavia. In acelasi an a deschis si o filiala in Olanda, devenita intre timp cel mai important centru de distributie Flamingo pe plan extern.
@ DNA Software, companie care promoveaza in Romania softurile produse de firma americana Computer Associates, a intrat pe piata bulgara in septembrie anul trecut.
@ Scala Business Solutions, furnizor de solutii integrate pentru automatizarea afacerilor va ataca pietele din Europa de Est si Rusia.
"Lucram deja cu sub-dealeri in Bulgaria si Federatia Rusa si ne pregatim pentru piete precum Republica Ceha, Slovacia si Croatia", a declarat in urma cu catea zile directorul general al Scala Romania, Horia Negulescu. Compania a incheiat anul trecut cu o cifra de afaceri de 2,5 milioane dolari, in crestere cu 30% fata de 2002.
Balcanii, o sursa de excedent comerciale
Romania are deja excedent comercial cu toate tarile din Balcani, insa implicarea tot mai mare a companiilor romanesti pe aceste piete, in contextul eliminarii taxelor vamale, ar putea creste si mai mult excedentul comercial al Romaniei cu aceste state.
Exporturile in Balcani ar putea fi o solutie si pentru problema cresterii alerte a importurilor, care a dus la ocrestere exploziva anul trecut a deficitului balantei comerciale.. Deocamdata insa circa doua treimi din schimburile comerciale ale Romaniei se fac cu tarile din Uniunea Europeana. eficitul comercial al Romaniei a atins in 2003 6,4 miliarde de dolari, dupa o crestere de 60% fata de 2002.
georgiana.stavarache@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
