Transportatorii aşteaptă între 8 şi 16 ore să treacă în Ungaria, cu un maxim istoric de 5 zile în urmă cu câţiva ani, iar în zona cu Bulgaria aşteaptă 36 de ore, reprezentând o piedică puternică pentru producţie şi comerţ.
„Toate aceste situaţii duc la nişte pierderi colosale. Pe 2023, estimările noastre sunt că am pierdut 2,55 mld. euro ca industrie de transport rutier de mărfuri faţă de 2,41 mld. euro în 2022. Cumulat, din 2012 până în prezent am înregistrat pierderi de 19,1 miliarde de euro, ceea ce echivalează cu valoarea pieţei de transport rutier din România pe 2023. Situaţia din vămile non-Schengen, cu Republica Moldova şi Ucraina, este dezastruoasă. Pentru a trece între Ucraina şi România ai între 10 ore şi 10 zile, rezultă 300 de camioane pe zi, până la 15 zile, la Isaccea. Cu Republica Moldova lucrurile stau un pic mai bine, acolo se stă între 3 zile şi 9 zile să intre în România“, a spus Radu Dinescu, secretar general, UNTRR, în cadrul Conferinţei ZF Logistică, transporturi & automotive 2024, organizată de ZF alături de ELI Parks, ING Bank, Engie, Aqua Carpatica, Domeniile Sâmbureşti şi Genetrix.
„Pe de altă parte fluxul dintre România şi Ucraina- dacă ne uităm în 2019, erau 170.000 de operaţiuni cu vehicule de peste 3,5 tone (45% operate de Ucraina, 10% de România şi restul de străini), în 2023 am înregistrat peste 400.000 de operaţiuni din care 85% au fost făcute de Ucraina, 5% România şi 10% străini.“ Infrastructura locală continuă să se dezvolte, iar pe A0, noua centură a Capitalei, în 2024 se va putea circula pe întregul tronson de sud, între A1 şi A2, iar noi tronsoane din A7 se apropie de finalizare.
"Infrastructura răspândeşte bunăstare oriunde, şi în special cea rutieră, pentru că acomodează 75% din volumul de mărfuri transportate. Este cert că la nivelul României, dacă dezvoltăm infrastructurile rutieră, aeriană, maritimă, vom înregistra un flux crescut de mărfuri şi de pasageri şi lucrul acesta va fi numai spre binele economiei, însă infrastructura este necesară dar nu suficientă, dacă nu este însoţită şi de măsuri de infrastructură soft. De exemplu, la frontiera de Ungaria avem zeci de puncte de procesare, dar funcţionează doar două. Lucrurile acestea treuie dezvoltate şi însoţite de măsuri soft care să ducă la un flux corespunzător şi la o eficientizare a scopului pentru care au fost construite. Infrastructura va fi un game changer inclusiv pentru aprovizionarea oraşului", a spus Radu Dinescu.
