Antreprenorii din Iaşi şi din regiunea Moldovei consideră că regiunea lor este lăsată deliberat în subdezvoltare, în sărăcie, pentru că nu există niciun plan pentru a atrage investitori şi fonduri financiare care să dezvolte o zonă rămasă mult în urmă.
„Pe aici nu trece nicio autostradă, nici măcar o şosea-expres. Nu e nicio investiţie majoră, cu excepţia Delphi şi Schweighofer. Şi mă întreb de ce? Este clară lipsa de intenţie a clasei politice pentru regiunea noastră. Investiţiile străine sunt doar 2-3% din volumul naţional“, a declarat Paul Butnariu, preşedintele Camerei de Comerţ Iaşi, la o întâlnire dintre Volksbank şi ZF cu antreprenorii şi firmele din zona Moldovei, în cadrul proiectului „România pe profit“.
Ca soluţie de dezvoltare, Neculai Apostol, proprietarul unuia dintre cei mai mari producători de mezeluri din România, Kosarom, din Paşcani, a propus ca pentru regiunea de Nord-Est procentul de cofinanţare în cadrul proiectelor europene să scadă la 5-maximum 10%, de la 15% fonduri structurale sau 25% pe agricultură în prezent, iar birocraţia să se reducă.
„Această birocraţie de la Bruxelles face rău inclusiv ţărilor dezvoltate, inclusiv nemţilor. În cadrul proiectelor, noi cumpărăm echipamente şi utilaje inclusiv din aceste ţări. Şi ei pierd în acest fel“, a menţionat Apostol.
În Iaşi, cel mai bogat judeţ din cea mai săracă zonă, care mai cuprinde Suceava, Botoşani, Neamţ, Vaslui, Bacău şi Vrancea, PIB-ul per capita este de 5.400 de euro, cu 20% sub media naţională. Salariul mediu net este de 1.500 de lei, cu 10% sub media naţională. În Botoşani şi Suceava salariul mediu net este de 1.200 de lei, iar în Vaslui de 1.150 de lei. Firmele care activează în toate aceste judeţe au avut la finalul anului 2012 o cifră de afaceri totală de aproape 16 miliarde de euro. Ca o comparaţie, în vestul ţării, Clujul şi Timişul au 18,7 miliarde de euro.
Judeţul Iaşi, cu 770.000 de locuitori, are 146.000 de salariaţi şi 18.000 de firme, care au afaceri cumulate de 4 miliarde de euro. Cea mai mare firmă este Delphi Diesel Systems, cu 2.000 de angajaţi şi afaceri de 400 de milioane de euro. În ultimul timp, industriile IT (Amazon are un centru în Iaşi pe care vrea să-l extindă) şi de componente auto au început să câştige teren, într-o zonă unde în topul celor mai mari angajatori sunt trei spitale şi trei universităţi.
Dacă în regiunea de Vest antreprenorii locali consideră că multinaţionalele, capitalul şi băncile străine au ridicat zona, în zona de Nord părerile sunt împărţite. „Dacă băncile ar fi fost româneşti, cred că ar fi avut un cuvânt de spus în această criză şi deciziile nu s-ar fi luat în altă parte“, a menţionat reprezentanta unei firme din Iaşi.
Gheorghe Avram, proprietarul firmei DAS (construcţii şi instalaţii), din Iaşi, cu afaceri de peste 150 de milioane de lei şi aproape 500 de angajaţi la finalul anului 2012, a menţionat „dacă am fi avut politica noastră“, aveam capital ca să trecem prin criză şi să nu fim atât de loviţi. Nu mai veniţi cu ideea că băncile străine sau companiile străine au salvat economia românească, a menţionat el. De la Bucureşti, de sus, lucrurile se văd într-un fel, dar aici jos nici nu vă daţi seama cu ce se confruntă antreprenorii, a spus Avram.
Răzvan Bădălicescu, director IMM-uri şi Corporate la Volksbank, a spus că intenţia băncii este de a fi mai prezentă pe piaţa IMM-urilor, o zonă care a fost neglijată. „Volksbank a fost percepută mai degrabă ca o bancă de retail, avem şi multe sucursale. Dar acum vrem să fim prezenţi în această piaţă a IMM-urilor şi am format 10 centre zonale de unde încercăm să acoperim nevoile antreprenorilor. Iaşiul va deservi şapte judeţe.“
Dănuţ Florescu, şeful băncii pe această zonă, le-a spus antreprenorilor că „suntem aici să discutăm cum scoatem piciorul din groapă“. „Vrem să vă cunoaştem şi să spunem ce putem face noi ca bancă şi să dăm un răspuns rapid la cererile voastre, chiar dacă el ar putea să fie nu“, le-a spus el antreprenorilor. Înainte să vă depuneţi dosarul pentru fonduri europene, veniţi să discutăm pentru a vedea ce este bancabil şi ce nu, a adăugat Florescu. „Cele mai mari nefericiri le-am văzut pe aceste fonduri, pentru că cei care le-au accesat nu au discutat înainte, iar proiectele au eşuat“.
Problema băncilor în România este că au bani acum dar cererea de credite este extrem de redusă, în special din partea companiilor. De asemenea, capitalul care există este pe termen scurt, întrucât economisirea internă are ca scadenţă medie o lună, ceea ce face mai greu de finanţat proiecte pe termen lung, cum cer antreprenorii.
„Sursele financiare sunt scumpe în România, şi de aceea pentru proiecte de investiţii avem nevoie de bani din afară“, a menţionat Bădălicescu.
Costul unui credit a fost un subiect discutat la întâlnirea de la Iaşi, Neculai Apostol, de la Kosarom, menţionând în discuţiile pe care le-a avut cu bancherii rata dobânzilor la credite. „De ce să plătesc eu creditele neperformante?“, a spus el. Antreprenorii locali consideră că o dobândă rezonabilă la credite nu trebuie să depăşească 2-3%. „În străinătate depui bani la bancă cu 1% şi iei credite cu 2%. De ce să plătim în România o marjă mai mare?“, a spus un antreprenor.
Dacă oamenii de afaceri din Iaşi văd că Bucureştiul nu este interesat de această zonă, ei cer măcar să fie lăsaţi în pace, să nu apară taxe şi impozite peste noapte, care să dea totul peste cap. „Şi aşa atmosfera în business s-a deteriorat, băncile sunt neîncrezătoare, având în vedere ce s-a întâmplat cu creditele, a menţionat Paul Butnariu. „Avem nevoie de un mediu prielnic de afaceri şi o predictibilitate legislativă, asta cer toţi investitorii“.
Proiectul făcut de ZF cu Volksbank „România pe profit“ va continua cu Bucureştiul, Ploieşti şi Constanţa. Până acum, au fost întâlniri cu antreprenorii locali în Cluj, Timişoara, Oradea, Braşov, Sibiu şi Iaşi.
