Şocul prăbuşirii lirei turceşti în august, al inflaţiei explozive, al nervoziţăţii pieţelor financiare, al temerilor privind datoria şi al tensiunilor diplomatice şi comerciale cu SUA a provocat economiei Turciei o încetinire brutală în trimestrul III. Cele mai recente date arată că urmează şi o recesiune, cauzată, printre altele, de un element al economiei adesea greu de controlat de guvernanţi: consumul populaţiei, unde contează enorm încrederea.
Iar încrederea contează enorm în alegeri. Analiştii spun că alegerile locale din martie se vor suprapune unei perioade dureroase pentru economie.
Vânzările retailerilor din Turcia au înregistrat în octombrie o scădere record, de 7,5%. În luna anterioară, scăderea a fost de 3%, reprezentând prima contracţie anuală de după februarie 2017, scrie Financial Times, care citează date statistice oficiale. Tendinţa arată cum deprecierea cu 30% a lirei turceşti din ultimul an şi inflaţia împisă la maximul ultimilor 15 ani îi devastează pe retailerii care vând produse din import, scumpite de declinul lirei. Datele din octombrie sugerează că gospodăriile au început să-şi concentreze cheltuielile pe produsele de bază. Vânzările de alimente, băuturi şi tutun au crescut cu 1,6%, în timp ce vânzările de bunuri nealimentare s-au dus în jos cu 12%. Cele mai mari scăderi au fost observate la achiziţiile de bunuri electronice - minus 23%.
Reducerea cheltuielilor reflectă o traiectorie îngrijorătoare a încrederii. Indicatorul încrederii în economie a scăzut în octombrie la minimul ultimilor zece ani, iar cel al încrederii din sectorul de retail la cel mai scăzut nivel din 2011, anul primelor astfel de date statistice. Însă în noiembrie, ambii indicatori au dat semne de revenire.
Tot în octombrie a accelerat declinul producţiei industriale, la la 2,7% la 5,7%, alimentând temerile că econonomia se îndreaptă spre recesiune. Au înregistrat contracţii semnificative sectorul alimentar, cel al materialelor de construcţii, al utilajelor şi echipamentelor electrice. Un indicator anticipativ al activităţii din industria manufacturieră realizat de IHS Markit arată pentru noiembrie a opta lună consecutivă de scădere. Aceste date negative vin în condiţiile în care economia Turciei s-a contractat cu 1,1% (cifră ajustată sezonier şi la zilele calendaristice) în trimestrul III în raport cu cele trei luni anterioare. În trimestrul II, PIB-ul a avansat cu doar 0,9%. Cea mai mare contribuţie la creşterea de atunci a venit de la consumul intern, în special de la cel privat, care reprezintă aproape două treimi din economie, potrivit Hurriyet Daily News.
Reducerea cheltuielilor de retail vine la pachet cu creşterea ratei şomajului, care a ajuns la 11,3% în septembrie. Strategii de la ING cred că condiţiile de pe piaţa muncii se vor deteriora şi mai mult.
„Datele sugerează că slăbiciunea cererii interne, care a urmat crizei valutare din august, apasă greu asupra activităţii din industrie“, spune Jason Tuvey, analist la Capital Economics. El apreciază că cele mai recente date statistice se adaugă semnalelor că Turcia a intrat într-o recesiune tehnică, definită ca două trimestre consecutive cu scădere a PIB-ului.
Nora Neuteboom, economist la ABN AMRO, se aşteaptă ca Turcia să intre în recesiune în 2019, cu trei trimestre de scădere. Deprecierea monedei, spune ea, în combinaţie cu inflaţia puternică, de 21,6% în noiembrie în ritm anualizat, va continua să încetinească consumul. Neuteboom crede că alegerile din martie ar putea aduce ceva stimulator pentru creşterea economiei, şi anume exceptări de la plata taxelor introduse de guvern.
Încetinirea şi scăderea economică şi creşterea ratei şomajului aduc probleme pentru preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, în condiţiile în care acesta se pregăteşte pentru alegerile locale din martie. Ultima dată când în Turcia au avut loc alegeri într-o perioadă de recesiune, în 2009, partidul lui Erdogan a înregistrat cele mai slabe rezultate din istoria lui. Preşedintele şi-a construit sprijinul popular în cei 16 ani de conducere pe creşterea prosperităţii economice. Unii investitori străini cred că din cauza semnelor de nemulţumire din partea alegătorilor, Erdogan va promite cadouri electorale care vor submina disciplina fiscală sau vor presa banca centrală să taie dobânzile mai rapid decât ar dori pieţele. Investitorii vor dobânzi mai mari pentru a-şi proteja investiţiile din Turcia de inflaţie. Erdogan face presiuni pentru dobânzi mai mici pentru a încuraja creşterea economică bazată pe credit.
Prăbuşirea lirei turceşti din august a reflectat şi temerile investitorilor că Turcia nu-şi va putea finanţa datoria externă şi va fi obligată să apeleze la ajutorul Fondului Monetar Internaţional. Între timp, relaţiile dintre Ankara şi Washington s-au mai detensionat, lira turcă s-a oprit din plonjon, petrolul s-a ieftinit, aducând un ajutor nesperat economiei Turciei, importator net de ţiţei şi gaze naturale, iar unii analişti şi-au mai îndulcit proiecţiile de scădere a PIB calculate în plină criză valutară. Banca centrală a menţinut săptămâna trecută dobânda de politică monetară la 24% pentru a doua şedinţa consecutivă, însă, scrie Bloomberg, cum recesiunea bate la uşă, instituţia revine asupra promisiunii de a ţine costurile creditării sus. Analiştii de la Nomura cred că a crescut probabilitatea ca banca centrală să scadă dobânzile înainte de alegerile din martie.