♦ În viziunea boardului BNR, condus de guvernatorul Mugur Isărescu, incertitudini şi riscuri crescute la adresa inflaţiei sunt asociate conduitei politicii fiscale şi de venituri, având în vedere, pe de o parte, execuţia bugetară din primele trei luni ale anului, dinamica salariilor din sectorul public şi impactul integral al noii legi a pensiilor, iar, pe de altă parte, măsurile fiscal-bugetare suplimentare ce ar putea fi implementate în perspectivă în vederea continuării consolidării bugetare ♦ O sursă de incertitudini şi riscuri însemnate o constituie, de asemenea, condiţiile de pe piaţa muncii şi dinamica salariilor din economie.
Boardul BNR perseverează în prudenţă şi menţine dobânda-cheie la 7% şi în cea de-a patra şedinţă de politică monetară din 2024, contrar aşteptărilor celor mai mulţi analişti care anticipau tăierea dobânzii începând din luna mai, banca centrală anticipând presiuni inflaţioniste mai persistente din cauza fiscalităţii şi a creşterii salariilor şi pensiilor, în timp ce economia creşte, iar declinul creditării s-a mai temperat.
„Prognoza actualizată relevă perspectiva continuării descreşterii ratei anuale a inflaţiei în următoarele opt trimestre, dar într-un ritm mult încetinit faţă de 2023 şi pe o traiectorie ceva mai ridicată pe termen scurt decât cea prognozată. Astfel, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să se situeze în decembrie 2024 peste valoarea previzionată anterior şi să coboare doar marginal în interiorul intervalului ţintei la finele orizontului prognozei (martie 2026)“, a transmis BNR după şedinţa de politică monetară de ieri.
Rata anuală a inflaţiei a scăzut în martie 2024 la 6,6%, de la 7,2% în februarie, în principal după încetinirea creşterii preţurilor alimentelor. Astffel, rata anuală a inflaţiei a revenit în martie la nivelul de la finele anului 2023.
Descreşterea inflaţiei va fi antrenată de factorii pe partea ofertei, în principal de efecte de bază dezinflaţioniste şi de corecţii descendente ale cotaţiilor mărfurilor, a căror acţiune dezinflaţionistă va slăbi însă progresiv, şi mai pronunţat pe termen scurt decât aşteptările. Acestor factori dezinflaţionişti li se alătură influenţele aşteptate să vină din decelerarea creşterii preţurilor importurilor şi din descreşterea graduală a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt, precum şi din restrângerea foarte lentă a excedentului de cerere agregată în următorii doi ani, conform previziunilor.
