România se confruntă cu un deficit structural de creditare a companiilor, ponderea finanţărilor corporate fiind sub 20% din PIB faţă de 33% în ţările din Europa Centrală, atenţionează McKinsey, una dintre cele mai influente firme de consultanţă din lume. Adaptarea la un nivel de risc în creştere este una dintre cele patru oportunităţi de care băncile româneşti pot profita pentru a se reinventa, potrivit McKinsey.
„În contextul macroeconomic definit de inflaţie şi dobânzi mari, impozite în creştere şi încetinire a creşterii economice, băncile vor avea o provocare în a creşte creditarea către persoane fizice şi companii, fără să crească şi ponderea creditelor neperformante (NPL). În plus, România se confruntă cu un deficit structural de creditare a firmelor (19% din PIB faţă de 33% în ţările din Europa Centrală)“, a transmis ieri McKinsey în contextul lansării ediţiei 2023 a McKinsey Global Banking Annual Review.
România este la coada clasamentului european în privinţa intermedierii financiare. Ponderea mare a firmelor subcapitalizate, indisciplina de plată în economia reală, preferinţa mare a companiilor pentru împrumuturi de la acţionari şi credit comercial, marjele mari practicate de bănci, alfabetizarea financiară scăzută a debitorilor, precum şi nivelul nu foarte înalt de pregătire profesională a angajaţilor din sistemul financiar sunt câteva motive aduse în discuţie de bancheri pentru nivelul scăzut al intermedierii financiare.
Împrumuturile în valută luate de firmele din România au continuat în acest an să fie motorul creditării totale, dar ritmul de creştere anual a încetinit în octombrie la sub 20%, de la 40-50% în prima parte a anului. Pe de altă parte, creditele corporate în lei cresc anemic, ritmul anual fiind de doar 1% în octombrie.
