Moneda naţională a resimţit în ultimele zile un şoc din cauza prelungirii tensiunilor politice interne şi a stării de incertitudine, care au culminat cu proteste în stradă, iar cursul de schimb leu/euro a continuat ieri să crească. Şi randamentele la titlurile de stat s-au menţinut pe pantă ascendentă, ajungând pe scadenţa de 10 ani la cel mai ridicat nivel din vara anului 2015, de circa 3,8%.
„Incertitudinile politice şi protestele din ultimele zile au condus la corecţii ale titlurilor de stat pe termen lung (cu scadenţele 2025 şi 2027) ale căror randamente au crescut cu peste zece puncte de bază în data de 1 februarie, ceea ce sugerează vânzări din partea nerezidenţilor şi explică o parte din mişcarea relativ violentă pe cursul de schimb“, spune Ciprian Dascălu (desen), economistul-şef al ING Bank.
El susţine că deprecierea leului este una normală pentru astfel de episoade, similară cu reacţiile pieţelor din regiune la evenimente de această natură.
Leul s-a depreciat în această săptămână cu circa 0,6% faţă de euro, comparativ cu nivelul de la sfârşitul săptămânii trecute, în principal din cauza tensiunilor politice, cotaţia sărind ieri la 4,5337 lei/euro, maximul acestui an.
Preşedintele PSD Liviu Dragnea şi premierul Sorin Grindeanu au ieşit ieri pentru prima dată, după două zile de proteste în urma controversatei ordonanţe privind modificarea Codului Penal, şi au susţinut împreună o conferinţă de presă făcând declaraţii legate atât de protestele masive, cât şi de programul de guvernare. Iar mesajul central transmis a fost că Guvernul nu va renunţa la ordonanţa aprobată.
Continuarea tensiunii pe scena politică poate creşte riscurile unor presiuni mai persistente de depreciere a leului şi, concomitent, creşte şi tensiunea românilor cu credite în euro.
Tema cursului de schimb a fost şi rămâne foarte prezentă în spaţiul public. Evoluţia cursului este un subiect extrem de sensibil pentru români având în vedere că în jur de jumătate dintre împrumuturile contractate de populaţie şi companii sunt în valută, majoritatea în euro.
În aceste condiţii, episoadele de depreciere a leului au un efect psihologic puternic asupra românilor.
Cea mai importantă consecinţă a deprecierii leului este îngreunarea poverii celor cu credite în euro, care devine tot mai greu de suportat la un palier de curs mai ridicat. Iar pe umerii clienţilor cu credite în valută s-a acumulat deja o presiune uriaşă în anii de criză.
Pe lângă faptul că o depreciere semnificativă a leului măreşte factura populaţiei şi companiilor cu credite în valută, poate antrena deteriorarea portofoliilor de credite ale băncilor şi creşterea împrumuturilor neperformante, erodează profiturile companiilor de pe bursă care se finanţează în valută şi accentuează şi temerile consumatorilor. De asemenea, deprecierea leului scumpeşte importurile şi poate antrena deteriorarea consumului intern, ceea ce poate încetini creşterea economică. Totodată, o astfel de evoluţie poate exercita presiuni ascendente asupra inflaţiei şi asupra stabilităţii financiare.
Analiştii anticipau la începutul anului că în 2017 cursul leu/euro ar putea să fluctueze în intervalul 4,4-4,6 lei/euro, însă nu excludeau episoade de volatilitate, determinate în principal de factori interni sau externi.
Moneda naţională a închis anul 2016 pe depreciere în faţa principalelor trei valute – euro, dolar şi franc elveţian. Leul a cumulat o depreciere de 3,75% faţă de dolarul american, comparativ cu nivelul de la sfârşitul anului 2015, în timp ce în raport cu francul elveţian a pierdut aproximativ 1%. Deprecierea leului faţă de euro în 2016 a fost de doar 0,4%.
În ceea ce priveşte evoluţia randamentelor titlurilor de stat, Andrei Rădulescu, senior economist la Banca Transilvania, susţine într-un raport că s-a menţinut pe o curbă ascendentă şi s-a deplasat şi în sus, mai pronunţat pe scadenţele medii-lungi unde au ajuns la cel mai ridicat nivel din vara anului 2015.
„Curba randamentelor s-a deplasat în sus, în medie cu şapte puncte bază, avansul fiind mai pronunţat pe scadenţele medii-lungi: la 10 ani rata de dobândă a urcat cu 12 puncte de bază la 3,81% (cel mai ridicat nivel din vara anului 2015)“, susţine Rădulescu (foto dreapta). Banca Transilvania anticipează că rata medie anuală de dobândă la titlurile de stat pe scadenţa de 10 ani ar putea să atingă şi chiar să depăşească pragul de 4%.
„Printre principalii factori de risc pentru acest scenariu menţionăm: deciziile de politică economică din SUA, zona euro şi China; provocările din sfera construcţiei europene (instituţionale, bancare, ritmul reformelor structurale); mixul de politici economice şi climatul politic pe plan intern; tensiunile geopolitice”, se arată într-un raport al BT.
În prima parte a zilei de 2 februarie, titlurile de stat pe termen lung au recuperat aproape integral corecţia din ziua precedentă, impulsionate şi de evoluţia pozitivă a pieţelor de titluri suverane regionale, ceea ce a însoţit şi o revenire a monedei naţionale, sugerând că pieţele se aşteaptă la o detensionare a situaţiei politice, susţine economistul-şef al ING Bank.