Burse - Fonduri mutuale

De un etcetera atârnă 640 mil. euro. Decide Crinuţa Dumitrean

De un etcetera atârnă 640 mil. euro. Decide Crinuţa Dumitrean

Autor: Andrei Chirileasa

16.05.2011, 23:59 9519

De câteva zile, toată România dezbate alegerile din PD-L şicriza economică, dar în subteranele puterii o miză uriaşă se joacăîn această perioadă, iar despre personajele-cheie nu vorbeştenimeni. Este vorba de cine intră în faţă şi cine rămâne la coadăpentru a primi acţiuni la Fondul Proprietatea ca despăgubiri pentrunaţionalizările de dinainte de '90.

Personajul-cheie este doamna Crinuţa Dumitrean, preşedintaAutorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţii (ANRP). Eadecide în prezent, împreună cu cei trei vicepreşedinţi ai ANRP,cine şi când va primi acţiuni la Fondul Proprietatea (FP) dinpachetul tot mai mic pe care-l deţine statul. Conducerea ANRP estenumită pe criterii politice, majoritatea membrilor fiind apropiaţiai unor importanţi lideri din PD-L, principalul partid de laguvernare.

Rolul lor a devenit mult mai important de săptămâna trecută,când Guvernul a adoptat o hotărâre la care nu se aştepta nimeni şicare modifică modul de acordare a acţiunilor, lăsând la latitudineaANRP cine va primi cu prioritate acţiuni la FP.

În actul guvernamental se spune că "în cazuri temeinic motivate(cazuri medicale, cazuri sociale etc., dovedite prin înscrisuri,...)" ANRP va putea emite cu prioritate titluri de conversie(decizia pe baza căreia posesorii de titluri de despăgubire primescacţiuni la Fondul Proprietatea).

Ministerul Finanţelor mai deţine în acest moment puţin peste 36%din acţiunile Fondului Proprietatea, evaluate pe Bursă în prezentla circa 640 de milioane de euro. Valoarea reală a acestor acţiunieste însă de peste două ori mai mare (de circa 1,46 mld. euro) dacăse ia în calcul valoarea activelor fondului, evaluate la peste 4mld. euro la finele lunii aprilie.

Crinuţa Dumitrean a fost numită la conducerea ANRP la începutullui 2009 de către premierul Emil Boc, funcţia oferindu-i rang desecretar de stat.

Ea a venit de la Bistriţa, pe filiera lui Ioan Oltean, care afost ales duminică în funcţia de secretar general al PD-L, devenindastfel al doilea om din partid.

Licenţiată în economie şi drept, ea a finalizat în 2009 undoctorat la Universitatea Babeş Bolyai din Cluj în doctrineeconomice.

Vicepreşedinţii ANRP sunt Cătălin Florin Teodorescu, Remus Baciuşi Cristian Sebastian Mihai.

Teodorescu, 46 de ani, a fost vicepreşedinte al AutorităţiiNaţionale Sanitar Veterinare (ANSVSA) în 2009 şi preşedinte alAutorităţii pentru Protecţia Consumatorilor (APC) între 2005 şi2007. El este membru al PD-L Argeş, organizaţie condusă până decurând de Cristian Boureanu.

CristianSebastian Mihai, 41 de ani, a fost numit în funcţie în luna martie2011. El a fost, în perioada 2005-2011, consilier şi apoi directoral direcţiei juridice din Regia Autonomă AdministraţiaPatrimoniului Protocolului de Stat (RAAPPS). Potrivit relatărilordin presă, el ar fi un apropiat al Elenei Udrea, ministruldezvoltării şi turismului şi vicepreşedinte al PD-L, şi al soţuluiacesteia, Dorin Cocoş.

Cel mai vechi vicepreşedinte al ANRP este Remus Baciu, 36 deani, care a fost numit în 2005 de fostul primministru CălinPopescu-Tăriceanu. De altfel, el a fost consilier al lui Tăriceanuşi secretar de stat la cancelaria primului-ministru în perioada2004-2005, anterior numirii la ANRP. Tăriceanu este cel care asemnat actul prin care a fost înfiinţat Fondul Proprietatea.

Baciu a fost şi consilier personal al ministrului sănătăţii înperioada 2001-2003, iar în 2007 a fost trimis în judecată alăturide alte trei persoane într-un dosar legat de achiziţia de cătreMinisterul Sănătăţii de sterilete la preţuri de 30 de ori mai maridecât cele din import. În noiembrie 2009 Curtea de Apel Bucureşti adecis achitarea celor patru.

Subiectul a ajuns şi în atenţia lui Emil Boc, care s-a interesatîn ultima şedinţă de guvern despre situaţia juridică a lui Baciu şidespre cine l-a numit pe acesta în conducerea ANRP, potrivitMediafax.

De altfel, mai mulţi foşti şefi de autorităţi, secretari destat, consilieri de prim-miniştri sau miniştri, indiferent deculoarea lor politică, au ajuns în funcţii cheie la FondulProprietatea în ultimii ani, ceea ce arată uriaşa mizătranspartinică pe care o reprezintă acest fond. Este cazul luiIonuţ Popescu, fost consilier al premierului Emil Boc, care a fostdirector general al FP în perioada ianuarie-septembrie 2010. Fostministru de finanţe, Popescu deţinea şi un pachet semnificativ deacţiuni FP.

Un alt exemplu este Monica Maurer, fost consilier al lui AdrieanVideanu când acesta era ministru al economiei. Ea a fost membru alConsiliului de Supraveghere al FP din septembrie 2010 până înaprilie 2011.

Mircea Ursache, un lider important al PSD, fost preşedinte alAVAS, a condus Consiliul de Supraveghere al FP în 2009.

Anca Opre, consiliera personală a lui Mircea Geoană (PSD), afost şi ea pentru scurt timp la conducerea ANRP la începutul lui2009, când PSD era la guvernare alături de PD-L. Ea a înlocuit-oatunci pe Ingrid Zaarour, prima preşedintă a ANRP, numită deliberali.

ANRP a primit atribuţii sporite din parteaGuvernului

Cei patru şefi de la ANRP au un rol esenţial în derulareaprocesului de despăgubire în perioada următoare, ei putând decidecine şi când va primi acţiuni la Fondul Proprietatea.

Discuţia privind reluarea de la 2 mai a acordării de despăgubiriîn acţiuni FP deţinătorilor de titluri de despăgubire emise de ANRPa declanşat fierbere pe Bursă, unde acţiunile FP au oscilatputernic în ultimele două săptămâni, dar şi în Guvern, unde au fostdiscuţii aprinse săptămâna trecută pe marginea acestui subiect.

Joi, 28 aprilie, ANRP a răspuns unei solicitări a ZF, anunţândcă începând cu data de 2 mai ar fi urmat să decidă eliberarea acirca 1,48 mld. acţiuni FP, reprezentând 10,7% din capitalulfondului (pe baza cererilor de opţiune în acţiuni realizate înperioada 11 ianuarie - 15 aprilie) din portofoliul MinisteruluiFinanţelor către posesorii de titluri de despăgubire care au optatpentru despăgubirea în acţiuni.

Posesorii de titluri de despăgubire sunt fie foşti proprietariale căror imobile au fost confiscate de regimul comunist, dar maiales speculatori care au cumpărat dosarele de la proprietariiiniţiali la preţuri cu mult mai mici decât valoarea acestora.

Aceste acţiuni ar fi devenit implicit disponibile la vânzare peBursă, astfel că piaţa a reacţionat negativ după publicareainformaţiei, iar preţul acţiunilor FP a scăzut cu 7% în treişedinţe după publicarea informaţiei.

În realitate, însă, până joi, 12 mai, ANRP nu a emis niciuntitlu de conversie, fapt confirmat de Depozitarul Central, careţine evidenţa acţionarilor Fondului Proprietatea.

Evoluţia acţiunilor a atras însă atenţia Guvernului, care aconvocat-o pe preşedinta ANRP la şedinţa de miercurea trecută, încare s-a discutat despre o posibilă amânare a eliberării acţiunilorpână spre sfârşitul lunii iunie, pentru a nu se pune presiune pepreţul acţiunilor la Bursă, potrivit informaţiilor publicate deMediafax.

Tot miercuri Guvernul a adoptat o hotărâre prin care se modificămodul de acordare a despăgubirilor în acţiuni. Astfel, dacă pânăacum ANRP emitea decizii de împroprietărire cu acţiuni (titluri deconversie) în ordinea în care titularii de titluri de despăgubiredepuneau cererile de opţiune, acum, ANRP va putea emite cuprioritate titluri de despăgubire, în anumite condiţii.

"În cazuri excepţionale, temeinic motivate (cazuri medicale,cazuri sociale etc., dovedite prin înscrisuri, distorsionareapieţei în ceea ce priveşte tranzacţionarea preţului acţiunilorFondului Proprietatea, prin scăderea preţului de piaţă al acestora,de natură de a pune în pericol procesul de despăgubire), Direcţiapentru acordarea despăgubirilor în numerar din cadrul AutorităţiiNaţionale pentru restituirea Proprietăţilor va putea emite cuprioritate titluri de plată şi/sau titluri de conversie", semenţionează în hotărârea de guvern publicată joi în MonitorulOficial.

Reprezentanţii ANRP au precizat că această completare oferăposibilitatea emiterii eşalonate a titlurilor de conversie aferentedosarelor cu cereri de opţiune, depuse în perioada 11 ianuarie - 29aprilie 2011 (perioada în care emiterea titlurilor de conversie afost suspendată).

"În situaţia în care titlurile de conversie aferente dosarelorde opţiune depuse în perioada sus-menţionată ar fi fost transmisecătre Depozitarul Central într-un termen foarte scurt, existaposibilitatea distorsionării pieţei de capital. Scăderea preţuluide piaţă al acţiunilor Fondului Proprietatea ar fi putut aveaefecte negative asupra procesului de acordare a despăgubirilorcuvenite foştilor proprietari ai imobilelor naţionalizate", searată într-un comunicat emis joi de ANRP.

Apariţia acestei informaţii a determinat o reveniresemnificativă a acţiunilor FP în şedinţele de joi şi vineri.

Miza jocului: cine mai primeşte acţiuni la FP pe ultimasută de metri

Marea problemă a Guvernului este în acest moment că pachetul deacţiuni pe care-l deţine la Fondul Proprietatea se micşorează totmai repede, iar procesul de despăgubire este departe de a se fiîncheiat, la ANRP fiind înregistrate zeci de mii de dosare dinpartea unor persoane care solicită despăgubiri.

Tot ANRP are şi rolul de a stabili nivelul despăgubirilorcuvenite fiecărui titular de dosar, emite titluri de despăgubire,pe baza cărora se poate opta pentru despăgubiri în acţiuni aleFondului Proprietatea sau pentru despăgubiri în numerar (în limitaa 500.000 de lei).

Despăgubirile în numerar au fost suspendate însă de Guvern îniunie 2010, pe o perioadă de doi ani, ceea ce a pus presiune şi maimare pe despăgubirile în acţiuni, singura soluţie rămasădisponibilă.

Problema este legată şi de preţul acţiunilor FP pe Bursă, careeste în prezent mult sub valoarea nominală de 1 leu. Până lalistarea fondului (pe 25 ianuarie) despăgubirile în acţiuni serealizau la preţul de 1 leu pe acţiune. Astfel, la un titlu dedespăgubire de 1 milion de lei posesorul primea 1 milion de acţiuniFP.

De la 2 mai conversia se realizează la preţul mediu de pe Bursădin ultimele 60 de şedinţe, care este afişat zilnic pe site-ulbursei. Ieri preţul era de circa 0,585 lei. La acest preţ unuititlu de despăgubire de 1 milion de lei îi corespund 1,7 milioanede acţiuni FP, deci statul trebuie să cedeze mai multe acţiunipentru a acoperi aceeaşi valoare. În aceste condiţii, pachetulstatului s-ar putea epuiza mult mai repede, înainte ca toatepersoanele îndreptăţite să primească acţiuni.

Reprezentanţii Guvernului nu au spus până acum ce se va întâmplacând statul termină acţiunile la FP.

Printre cei care deţin titluri de despăgubire şi au de luatacţiuni la FP se numără şi persoane cu puternice legături la vârfulGuvernului şi al PD-L, potrivit unor informaţii din piaţă, care nuau fost confirmate public, întrucât ANRP nu face publicăidentitatea celor care deţin astfel de titluri.

De la începutul lui 2009 ANRP a emis titluri de conversie pentrucirca 5 miliarde de acţiuni FP (36% din acţiuni), care au trecutdin proprietatea Ministerului Finanţelor la proprietarii de titluride despăgubire, însă procesul a fost mai accelerat anul trecut,când s-au eliberat 3,5 mld. acţiuni, faţă de 1,5 mld. acţiuni în2009. O parte dintre cei care au primit acţiuni sunt apropiaţi aiputerii, care au cumpărat dosare de la foştii proprietari şi aureuşit să treacă mai uşor prin hăţişul birocratic de la ANRP,primind acţiunile înainte de listarea fondului. Unii şi-au vândutacţiunile după listare, marcând profituri semnificative, şi aucumpărat noi dosare în speranţa că vor primi din nou acţiuni,potrivit informaţiilor care circulă în piaţă.

Pe de altă parte, foştii proprietari care au fost deposedaţi deactive de către regimul comunist, pentru care a fost creat fondul,mulţi dintre ei persoane în vârstă, se uită acum cum preţulacţiunilor FP scade pe Bursă, neputând recupera decât o parte dinceea ce li s-a promis. Proprietarii de drept, care nu şi-au vândutnici dosarele şi nici acţiunile, sperând că odată cu preluareaadministrării fondului de către americanii de la Franklin Templetonşi listarea la Bursă vor primi un preţ corect pentru acţiuni, aupierdut peste 40% încă de la listare, acţiunile tranzacţionându-seîn ultimele luni în jurul valorii de 0,6 lei, cu 40% sub preţul de1 leu la care le-au primit.

Acel etcetera din hotărârea de guvern înseamnă practic că ANRPpoate decide arbitrar pe baza căror criterii va emite cu prioritatetitluri de conversie.

Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentruelaborarea actelor normative prevede că "textul legislativ trebuiesă fie formulat clar, fluent şi inteligibil, fără dificultăţisintactice şi pasaje obscure sau echivoce"

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO