Săptămâna aceasta pe bursa de la Bucureşti s-ar putea înregistra volatilitate determinată de decizia de mâine, 14 decembrie, a Rezervei Federale a SUA, cea mai importantă bancă centrală din lume, care va anunţa dacă majorează sau nu rata de dobândă de politică monetară, cu 0,25 puncte procentuale. De asemenea, banca va anunţa şi aşteptările pe care le are de la SUA, cea mai mare economie a lumii.
„Ne putem aştepta ca avansul preţului petrolului să susţină în mod special pieţele de capital, însă de luat în calcul este şi decizia de politică monetară din SUA (nu ar fi exclus ca reacţia pieţelor să fie din nou neaşteptată)“, consideră Silvia Gabor, analist la XTB Brokers.
În septembrie, pe fondul unor zvonuri conform cărora Janet Yellen – guvernatorul băncii centrale americane –, va anunţa creşterea ratei de politică monetară, bursele lumii au fost cuprinse de anxietate, iar principalii indici bursieri au afişat deprecieri importante. Mesajele pe care le va transmite Fed-ul sunt şi mai aşteptate având în vedere alegerea surprinzătoare a candidatului republican Donald Trump la Casa Albă. Mai mult, politicile fiscale propuse de republicani ar putea forţa Fed-ul să crească dobânda-cheie mai repede faţă de planurile iniţiale.
Creşterea economiei mondiale a scăzut de la un nivel de peste 4% în 2010, până la aproximativ 2,5% în prezent, fapt ce pune presiune pe revenirea inflaţiei peste un prag de 2% - ţintit de economiile dezvoltate.
Pentru a reporni economia şi pentru a combate pericolul deflaţionist, marile bănci centrale s-au angajat să ieftinească capitalul, sperând astfel că investiţiile şi cheltuielile vor creşte. Bursele au profitat de această stare de fapt, după ce marii indici au stat pe linia de plutire, în ciuda unei situaţii economice incerte. Cu toate acestea, fenomenul dobânzilor negative a fost reclamat de unii administratori de fonduri de pensii sau instituţii bancare, pentru că profiturile le sunt erodate.
Economia americană a reuşit să înregistreze o creştere de 3%, peste aştepări, fapt ce ar putea contribui şi sprijini aprecierea ratei de politică monetară din partea Fed. De asemenea, creşterea puternică a pieţei de capital din Statele Unite şi nivelul scăzut al şomajului ar putea fi motive în plus pentru creşterea dobânzii. Dacă se va concretiza, ar fi a doua apreciere după cea din decembrie 2015 în decursul ultimilor nouă ani.