Statul ia în calcul faptul căva trebui să le ofere un discount investitorilor pentru a-i stimula să subscrie în cadrul ofertelor de acţiuni pe care le pregăteşte pentru anul viitor, dar spune cănu va acorda un discount special investitorilor de retail.
"Toate ofertele care se fac acum se fac cu un discount. Noi ne dorim mult să facem aceste tranzacţii. E foarte greu însă săfaci diferenţăîntre marile bănci şi fonduri şi investitorii de retail. De aceea nu intenţionăm să acordăm un discount pentru investitorii de retail", a declarat Florin Vlădan, şeful OPSPI.
Vânzarea de acţiuni cu discount înseamnă vânzarea lor sub preţul oficial de pe bursă. Majoritatea ofertelor de vânzare de acţiuni se fac cu un discount faţă de preţul de pe bursă, pentru a stimula investitorii săcumpere acţiuni. Dacă preţul cerut în ofertă este egal cu celd e pe bursă, investitorii nu sunt stimulaţi să cumpere.
În luna iulie, statul nu a reuşit să vândă pe bursă 9,84% din acţiunile Petrom, cea mai mare companie locală, deoarece nu a găsit suficienţi cumpărători. Unii analişti au pus eşecul ofertei Petrom pe seama faptului că statul a cerut un preţ prea mare pentru acţiuni şi nu a acordat un discount suficient de atractiv.
Actualul şef al OPSPI, care la acea vreme era adjunct, a explicat că eşecul ofertei Petrom a fost determinat de contextul nefavorabil de pe pieţe.
"Unul dintre factorii care au contribuit la eşecul ofertei Petrom a fost că cu 3 zile înainte de finalizarea ofertei au început problemele în Italia, iar investitorii şi-au retras ordinele de cumpărare", a precizat Vlădan. El era în acele zile în road-show la Londra, ca să promoveze oferta Petrom, alături de Mariana Gheorghe, CEO-ul companiei, şi de reprezentanţii băncii de investiţii Renaissance Capital, care a intermediat oferta.
Ruşii s-ar fi plâns însă că statul nu a ascultat sfatul lor şi că a cerut un preţ prea mare. Preţul minim în oferta Petrom a fost de 0,37 lei/acţiune, în timp ce intermediarii ar fi propus un nivel de 0,33 lei/acţiune, la care oferta ar fi fost subscrisă. Acum preţul acţiunilor SNP este de 0,29 lei.
După acest eşec răsunător, reprezentanţii statului par mai dispuşi să asculte sfatul unei bănci de investiţii internaţionale.
"Va fi greu pentru noi să contrazicem opinia unui nume mare, de genul JP Morgan. E important să luăm un nume mare, care să ne spună cum să facem", a conchis Vlădan.
Pe de altăparte, şeful OPSPI nu pare dispus să acorde un tratament preferenţial micilor investitori români pentru a stimula deschiderea de noi conturi pe bursă. "Purtăm discuţii cu cei care coordonează privatizările din Polonia şi ei ne-au spus că nu mai fac oferte cu discount pentru populaţie", a explicat Vlădan.
Totuşi, dezvoltarea puternică a bursei poloneze s-a datorat tocmai faptului că în ofertele derulate începând din anii '90 au oferit posibilitatea cetăţenilor polonezi să cumpere acţiuni la un preţ mai mic decât cel cerut investitorilor instituţionali. Astfel, Polonia a ajuns să aibăcâteva milioane de investitori la bursăîn timp ce în România numărul total de conturi nu depăşeşte 90.000.
Oferta Petrom ar fi fost o oportunitate uriaşă pentru ca statul să atragă investitorii locali pe bursă, datorită brandului foarte cunoscut al companiei, dar lipsa de promovare şi de facilităţi pentru investitorii de retail au făcut ca oferta să treacă neobservată.
Dacă statul a învăţat doar pe jumătate lecţia eşecului de la Petrom, poate că intermediarii viitoarelor oferte vor fi mai abili în a-l sfătui.
Şeful OPSPI spune că după oferta Petrom au fost modificate criteriile de selecţie a intermediarilor.
"La Petrom a fost 50% oferta tehnică şi 50% oferta financiară şi a câştigat consorţiul care a avut cea mai bună ofertă financiară. Acum, oferta tehnică reprezintă 80%, iar oferta financiară 20%. Dorim ca nume mari din lume săse implice în aceste oferte", a precizat Vlădan.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
