Rata de penetrare a smartphone-urilor în rândul populaţiei din România a explodat în ultimii ani, ajungând în prezent la circa 40%, la fel şi consumul de date mobile, în timp ce 32% din români folosesc internetul pe mobil imediat ce se trezesc, au afirmat ieri în cadrul summitului ZF Mobilio 2015 reprezentanţi ai companiilor din IT&C. Printre invitaţi s-au numărat Dominik Wober din cadrul Google Germania, Andrei Pitiş, fondator al Vector Watch sau Bogdan Botezatu de la Bitdefender.
Jucătorii din IT&C Şi din bănci văd dispozitivele mobile un driver de creştere a businessului
Dominik Wober,
Head of Performance Solutions DACH & CEE, Google Germania
- România este cu un an în urma Germaniei şi cu doi în urma Marii Britanii la capitolul penetrare a smartphone-urilor. Totuşi, dispozitivele mobile au depăşit PC-urile în România, aproape două treimi din locuitori folosind internetul cel puţin o dată pe lună, iar mai mult de 50% din ei în fiecare zi.
- Device-urile mobile au întrecut PC-urile. Penetrarea PC-urilor scade în timp, laptopul rămâne stabil, iar smartphone-urile şi tabletele cresc. România este cu un an în urma Germaniei, iar aceasta este cu un an în urma Marii Britanii, ca penetrare a smartphone-urilor.
- Suntem fericiţi cu creşterea businessului pe pieţele CEE. Businessul de desktop este puternic şi va rămâne aşa. Diferenţa este că peste cinci ani nu va mai vorbi nimeni specific despre mobile, pentru că va fi ceva normal
- Primul lucru pe care îl fac oamenii atunci când se trezesc, după închiderea alarmei, este accesarea internetului. În Româniasunt 32%, mult mai mult ca în alte pieţe din Europa Centrală şi de Est.
- Creşterea zonei de mobile în România depinde şi de planurile industriei de telecom, dar anul trecut a fost creştere importantă. Germania are 65% penetrare a smartphone-urilor, iar în unele gradul ajunge la 80%. Acest nivel va veni şi în România, nu contează prea mult în cât timp, unu sau doi ani, tot va rămâne cel mai folosit dispozitiv.
Andrei Pitiş,
CTO-ul şi fondator al Vector Watch
- Suntem martorii unei noi revoluţii care transformă lumea în ceva nou.
- România este pe lista pieţelor de lansare printre care se află şi Hong-Kong, India, Marea Britanie. O să începem să primim precomenzi în vară, prin iulie-august. Preţurile ceasurilor variază între 250 şi 350 de dolari.
- Ne-am gândit să punem ceea ce contează cu adevărat - Watch design şi 30 day battery life sunt două lucruri esenţiale pentru noi, iar durata de viaţă a bateriei este o promisiune. Astfel am creat un ecosistem. Pe măsură ce device-urile devin mai mici trebuie să creăm un sistem de operare special pentru ele.
- Suntem în discuţii pentru o nouă rundă de finanţare, atât fonduri internaţionale, cât şi din România.
Fiind la început, noi trebuie să găsim bani pentru a porni lucrul acesta şi un credit bancar ne va ajuta la început.
- Există alegeri raţionale şi alegeri emoţionale. La ceas vor fi diferenţe pentru că alegerea va fi mai mult emoţională, pentru că nu vrei să porţi un ceas doar pentru aplicaţii, trebuie să arate bine.
Valentin Ştefan,
director business development, Vodafone România
- Interesul din partea clienţilor este foarte ridicat pentru smartphone-uri. Utilizarea internetului de pe smartphone a crescut foarte mult, în timp ce utilizarea pe PC este în uşoară scădere.
- Din punctul de vedere al vânzărilor de echipamente şi conexiuni de date, Vodafone a avut un an bun, mai ales pe zona de date unde compania a înregistrat creşteri foarte mari, chiar şi de 80% pe unele segmente şi o creştere a penetrării de 6 puncte procentuale de la un an la altul.
- Viteza medie de download s-a dublat în ultimii ani. Acest lucru ajută clienţii să folosească mai mult serviciile, mai ales acolo unde consumul de date este mare. Numărul de echipamente vândute a crescut, iar utilizarea lor este în continuă creştere. Un trend extrem de bun.
- Există o oportunitate mai ales la nivelul dezvoltatorilor de aplicaţii pentru că, evident, companiile nu o să plătească o cantitate nelimitată de date pentru ca angajaţii sa stea pe internet, însă pe măsură ce mai multe aplicaţii se mobilizează, oportunitatea de a penetra cu smartphone-uri în companii va creşte.
Florin Popa,
business to business director al Orange România
- Mediul de business local a trecut peste teama de a accesa datele companiei de la distanţă, astfel că, există o cerere tot mai mare pentru traficul de date mobile. Dacă anul trecut clienţii consumau în jur de 300 MB pe lună, în luna februarie a acestui an cifra s-a dublat.
- Consumul a crescut mult în ultima perioadă. Spre exemplu, clienţii care au 4G consumă, în medie, în jur de 900 MB şi chiar peste şi asta pentru că au o viteză mai mare de acces, dar şi datorită volumului mare de resurse disponibile în pachetele pe care le primesc.
- Peste 60% din clienţii care au acces la internet o fac de pe smartphone, iar mai mult de 30% accesează internetul zilnic.
- Există o cerere din ce în ce mai mare pentru traficul de date mobile, vedem apetit crescut şi datorită faptului că piaţa s-a mai educat şi clienţii de business şi-au învins reţinerea în a accesa datele companiilor de la distanţă.
Există mai multă siguranţă a datelor.
Cristina Popa,
country manager al Fashion Days
- În 2015, am ajuns la 40% din comenzi de pe dispozitive mobile, pentru că am şi inovat foarte mult, am încurajat plasarea de pe aceste dispozitive.
- Am ajuns să cumpărăm ananas sau iaurturi de pe internet. Cred că se va întâmpla multora dintre noi, ca să nu mai cărăm sacoşe, plus să nu mai pierdem timp. În fiecare zi, cu cât clientul este mai dispus să folosească mobilul, îşi va învinge teama de a-l folosi, va cumpăra tot mai mult de pe el. Asta înseamnă o cumpărătură care se repetă.
- Ne dorim încurajarea aplicaţiilor de Android. La noi se şi cumpără din aplicaţii. Coşul celei de iPhone este cu 15% mai mare decât al unei comenzi din Android. Vrem să avem aceeaşi experienţă de cumpărare de pe toate dispozitivele. Am intuit mobilul, creşterea acestuia, de aceea, din 2012 avem un departament intern care se ocupă doar de asta, sunt cel puţin zece persoane în echipa de mobile. Provocarea este să aducem informaţia relevantă într-un ecran mic, posibilitatea de search, de filtering, vom lansa săptămâna aceasta la noi variante ale aplicaţiilor
Roxana Petre,
Management Produse şi Canale Alternative în cadrul BRD Groupe SocGen
- Am realizat de acum câţiva ani că dispozitivele mobile sunt o necesitate. Dar, după ce vindem un serviciu bancar, una dintre cele mai mari provocări este ca clientul să îl folosească. Este şi cazul aplicaţiei mobile pe care am lansat-o în 2013 – myBRD Mobile – pentru care avem deja 110.000 de utilizatori. Pe mobil clienţii intră mai mult pentru consultare, pentru a-şi verifica, spre exemplu, soldul, iar această aplicaţie încearcă să încurajeze tranzacţionarea.
- De cel puţin doi ani toate băncile îşi educă clienţii în zona de mobile. Ne dorim ca un client să ne poată accesa de oriunde. Pe mobil încep să se adune toate informaţiile utile pentru el. Poate acum plecăm fără portofel şi nu ne mai întoarcem, dar fără telefon nu plecăm. Iar orice pauză o folosim ca să intrăm pe telefon.
- Clienţii sunt mult mai deschişi la schimbare, dacă vine cineva cu ceva mai bun sau mai nou va pleca. Este aproape vital să fim prezenţi pe mobil. Circa 60% din clienţi folosesc aplicaţia my BRD Mobile pe Android, 30% pe iOS, restul pe desktop.
Bogdan Colceriu,
CEO al companiei de servicii logistice e-commerce Frisbo
- Sunt 5.000 de magazine online în ţară şi cu siguranţă numărul lor va creşte într-o cotă mult mai mare decât piaţa de online în România. Spre sfârşitul anului cifra s-ar putea duce către 8.000 de magazine online
- Ca logistică dedicată e-commerce-ului, ne întâlnim cel mai des cu start-up-uri, iar una dintre problemele cu care ne confruntăm este că nu mai exista start-up-uri care să dezvolte aplicaţii dedicate de e-commerce.
- Există nişte domenii online care sunt extrem de aglomerate, precum cele din zona de fashion, home and deco, dar apar magazine online care vând inclusiv tapet, feţe de pernă, iar aceste businessuri vor creşte foarte mult în perioada următoare mai ales pentru că deja serviciile web oferă tot mai multe facilităţi pentru afaceri. Chiar la nivel de start-up nu mai există concepţia de a nu putea accesa de pe mobil afacerea.
Dan Mărculesu,
cofondator al Fullscreen Digital
- În proporţie de 50% din cei care intră într-un mall folosesc tehnologia Wi-Fi pentru a se conecta la internet. Cea mai mare rată de utilizare a Wi-Fi are loc în weekend, când, în medie, 60% din clienţii unui mall se conectează la internet folosind această tehnologie.
- Mallul este un ecosistem diferit, este o zonă socioeconomic mai avansată. În alt context vedem o rată de penetrare şi mai mică.
Avem branduri cu care lucrăm pe digital marketing, platforme de web sunt accesate de la 40% la aproape 80% pe zona de fashion, deci trebuie să ne gândim la mobile atunci când vorbim despre design.
- Mallul este o zonă cu potenţial foarte mare de creştere pentru identificarea profilului clientului. Cu ajutorul unei soluţii putem să analizăm nu doar traficul, ci şi comportamentul clientului de pe mai multe canale, cum ar fi Wi-Fi cu o soluţie de SMS, cu una de e-mail şi una de tip push notification, astfel încât pe mobil să îi apară doar informaţii relevante din fiecare magazin.
Securitatea datelor nu mai trebuie să fie o opţiune, ci un „must“, inclusiv pentru companiile mici
Mădălin Dumitru,
CEO, Cyber Smart Defence
- În mai puţin de 48 de ore reuşim să intrăm în infrastructuri despre care companiile credeau că sunt foarte sigure la atacuri cibernetice. Românii nu sunt învăţaţi să fie proactivi în zona de securitate a datelor. Chiar dacă se întâmplă altor companii, merg pe ideea că lor nu li se poate întâmpla aşa ceva şi că ceilalţi au fost ghinionişti. Nevoia de a contracta soluţii de securitate intervine după un incident, puţini cer astfel de servicii înainte să se întâmple ceva.
- Este de datoria celor care deţin aplicaţiile să ia măsurile de securizare, astfel încât utilizatorul să nu fie expus. Este o greşeală să educăm publicul individ cu individ cum să utilizeze ceva în siguranţă, ci este important ca firmele să îşi securizeze datele.
- În România nevoia de a contracta astfel de servicii intervine atunci când s-a întâmplat un incident. Există şi situaţii în care se cer serviciile înainte să se întâmple ceva .
Bogdan Botezatu,
senior eThreat analyst, Bitdefender
- Pe Android doar 2% din utilizatori au un antivirus instalat. Consumatorul se uită la dispozitiv şi vede un telefon. Acum ai pe telefon un mecanism de plată, un organizator digital, cameră, GPS, microfon care pot fi accesate.
- Absolut tot ce se conectează la reţeaua angajatorului reprezintă un risc, pentru că angajatorul nu poate verifica dacă angajaţii au documente ale companiei pe telefon şi orice altă operaţie pe care o face pe device-ul său.
- Siguranţa este invers proporţională cu penetrarea în piaţă. Sistemele de operare cel mai puţin folosite nu sunt atractive pentru a fi sparte de hackeri. De ce să consum şase luni ca să atac 100 de utilizatori când pot petrece acest timp pentru a obţine informaţii de la milioane de utilizatori, precum cei de IOS sau Android.
- A crescut şi numărul suprafeţelor de atac şi nu mă refer numai la calculatoarele companiilor, dar şi dispozitivele personale ale utilizatorilor.
Alexis Bonte,
Cofondator, e-Republik Labs
- Piaţa aplicaţiilor, în termeni de venituri, e dominată de Google cu Google Play şi de Apple cu Appstore, ambele fiind acum aproape la fel de importante. Veniturile sunt dominate de jocuri în proporţie de 70-80%. Sunt mult prea multe companii care încearcă să dezvolte jocuri. Doar 1% din jocuri ajung să fie profitabile.
- Aici în România există foarte multă competiţie şi luptă pentru talent, deşi nu există chiar aşa de mult talent. Cei care spun că ştiu ce fac de multe ori nu ştiu ce fac. Există o oarecare oportunitate, dar e un pic prea târziu dacă vreţi să intraţi în „jocul” acesta acum.
- Cred că marea diferenţă constă în faptul că România nu mai are un avantaj al costului. Este la fel de scump să ai un developer în România ca şi în Spania sau oriunde altundeva. Oamenii nu mai vin pentru cost în România, iar cei care ajung aici în căutare de talent rămân dezamăgiţi.
- Piaţa locală este foarte mică, deci sunt puţine oportunităţi de a face afaceri de sute de mii de euro.
Cosmin Ochişor,
business development manager la hub:raum
- E foarte greu să faci un business sustenabil dintr-o aplicaţie de mobil, însă la nivel internaţional încep să apară altfel de oportunităţi. De exemplu, microachiziţii, precum achiziţia WhatsApp de către Facebook, adică cumpărarea companiilor mici, formate din doi sau trei oameni. Cred în prezent că există o oportunitate destul de mare pentru companii să facă astfel de achiziţii.
- Zona de B2B e mult mai specifică şi este mult mai greu de făcut „un pat al lui Procust”.
- Cei care reuşesc să construiască ceva de succes nu reuşesc aici, ci într-o altă piaţă. Sunt puţini care realmente au făcut totul în zona asta, a României. Majoritatea celor care au avut succes, mai devreme sau mai târziu, au zburat peste Ocean.
Robert Anghel,
head of digital channels, ING România
- ING se bucură cel mai tare de clienţi digitali, având 5% din piaţă. Avem cel mai mare număr şi valoare tranzacţionată prin canalele digitale din România.
- Ce se întâmpla acum 4-5 ani în zona de desktop se întâmplă de doi ani pe zona de mobil. Numărul de interacţiuni în zona de mobil se dublează de la an la an pentru ING. Avem în jur de 300.000 de utilizatori activi pe lună, care fac cel puţin o tranzacţie. Pe mobil accesările sunt mai multe pentru că smartphone-ul este un portal de research, în timp ce de pe desktop cetăţenii preferă să încheie tranzacţiille.
- Am început în decembrie un proiect-pilot prin care clienţii îţi pot înregistra cardurile de fidelitate în mediul virtual şi pot accesa diferite oferte ale comercianţilor. Cel puţin 50% din utilizatorii care au văzut ofertele au făcut o rezervare, 22% au făcut cel puţin o tranzacţie. Valoarea discountului este undeva în jur de 2,5 euro. Cifrele proiectului-pilot ne confirmă că direcţia funcţionalităţilor în afara serviciilor de banking are o mare căutare pentru clienţii băncilor, cât şi pentru comercianţi.
Marius Ghenea,
senior advisor, 3TS Capital Partners
- Credem că până la finalul anului vom investi în trei-cinci start-up-uri. Pentru un investitor este foarte important ca firmele care au nevoie de finanţare să aibă o echipă închegată şi venituri, chiar dacă profitul operaţional este pe minus.
Noi investim de la jumătate de milion de euro până la peste 2 milioane de euro într-un start-up.
- Domeniile de interes sunt health & wellness, servicii financiare (aplicaţii de oferte, de bugete personale, de creditare personală), zona de the internet of things. Cele mai dificile pieţe vor fi cea de sănătate, care necesită timp, dar şi cea de servicii financiare.
- Mulţi dintre antreprenorii care dezvoltă aplicaţii se lasă furaţi de o idee de multe ori patentată pe o piaţă din afară şi nu analizează destul de bine ce înseamnă asta pentru piaţa românească. O aplicaţie, din păcate sau din fericire, are un nivel de perisabilitate destul de mare aici.
Vlad Stan,
CEO şi fondator al Startupkit
- În urmă cu zece ani am investit în 15 companii, multe dintre ele fiind şi în prezent pe piaţă, având o evoluţie foarte bună. În prezent, cred că nu mai sunt atât de multe oportunităţi de a investi. Sigur, antreprenoriatul este greu şi cei mai mulţi au reuşit datorită norocului, dar şansele de a porni un business acum sunt mult mai mari. În plus, şansele de a intra pe piaţa globală sunt mult mai mari şi cred că de acolo trebuie pornit astfel încât antreprenorii să construiască un business care să lase ceva în urmă.
- În mintea antreprenorilor o problemă este bariera lingvistică. Cum poţi construi o aplicaţie globală dacă eşti român? Nu asta este o problemă, pentru că sunt multe instrumente prin care poţi verifica textele într-o limbă străină. Sfatul meu ar fi să ţintească piaţa de 2 miliarde de smartphone-uri, cea globală, de acolo este mult mai uşor să te dezvolţi.
- Chiar dacă vei câştiga meciul local pentru o perioadă scurtă de timp, când un jucător global vine pe piaţa ta te desfiinţează. De prima dată trebuie să te gândeşti să fii acolo unde sunt cei mari.
Dorin Pena,
General Manager Cisco România
- Discuţia despre securitate merge aproape întotdeauna spre zona managerului de IT. Dar având în vedere evoluţia atacurilor, a complexităţii lor şi a pagubelor pe care acestea le pot produce, cred că securitatea ar trebui să se discute la nivel de board al fiecărei companii. Securitatea nu mai poate fi lăsată doar în mâna «băiatului de la IT». A trecut vremea acelor ziduri fixe, înalte şi stabile în jurul resurselor importante ale unei companii, să ne gândim ce facem înainte de atac, în timpul unuia şi după.
- Securitatea reprezintă pentru noi o prioritate. România este una dintre ţările cu cea mai mare populaţie, din zona noastră, iar ca teritoriu suntem destul de mari. Riscurile sunt echivalente mărimii noastre şi a poziţiei geostrategice pe care o avem. Ne aflăm într-un punct vulnerabil şi fierbinte. Ricurile sunt mari.
- Piaţa de securitate în lume, în general, şi în România va creşte. Este estimată o creştere de două cifre anul acesta.
Adrian Floarea,
directorul furnizorului de servicii de certificare certSIGN
- Legat de ameninţările cu care ne confruntăm azi, pot spune că în general românii se pricep la toate. Ceea ce lipseşte în momentul de faţă este cultura în ceea ce priveşte identificarea ameninţărilor şi invăţăturile pe care le tragem în urma acestora.
- În ceea ce priveste piaţa românească nu există niciun fel de informaţii vis-à-vis de riscurile la care sunt supuşi utilizatorii sau companiile. În momentul în care lumea a început să conştientizeze că aplicaţiile pe care le instalează nu sunt atât de sigure sau că datele personale nu sunt păstrate doar în telefon şi că ele pot fi puse la dispoziţia diverselor companii care ne oferă servicii pe gratis, este clar că din acest punct de vedere utilizatorul începe să aibe o anumită conştientizare a securităţii datelor sale.
- Situaţia este şi mai complicată la nivelul utilizatorului de rând şi a companiilor mici, deoarece în cazul în care se problema securităţii, ea ajunge să fie la coada listei.
Sergiu Neguţ,
business angel şi decan al Maastricht School of Management
- Zona de comerţ online creşte pe toate direcţiile, încă sunt multe lucruri de făcut, iar acelaşi lucru este valabil şi pentru domeniul serviciilor financiare, unde încă este loc de dezvoltare a unor produse de dezintermediere financiară. Şi mai este zona de B2B, unde o mulţime de companii încă au nevoie de foarte multe servicii.
- Avem talent foarte mare în România la competenţă tehnică, număr uriaş de programatori în toată lumea care sunt români. Ponderea oamenilor de business care sunt de origine română şi lucrează în aceleaşi companii este foarte mică. Trebuie să ştii mult mai mult business ca să lansezi o aplicaţie.
- Aproape toată lumea are un dispozitiv smart, nu mai este o piaţă de nişă, ceea ce înseamnă că funcţionează aproape ca orice altă piaţă. Nu mai este atât de mult o chestiune de noroc, ci de a avea un plan de marketing şi operaţional bine integrate.
- Trebuie să prindem businessuri suficient de mature pentru a avea viabilitate, dar nu suficient de mature cât să ajungă în ochii unor investitori de afară.
Mihai Mafteianu,
preşedinte Cronian Group
- Piaţa aplicaţiilor mobile a avut în ultimii ani o involuţie foarte interesantă. În ultimii ani s-a început să se facă bani din aplicaţii mobile, dar într-un mod foarte ciudat. Oamenii sunt talentaţi când vine vorba de execuţie, dar nu şi când vine vorba de dezvoltare. Chiar dacă mai mulţi oameni fac bani din aplicaţii mobile, în acelaşi timp sunt mult mai puţine iniţiative antreprenoriale cu adevărat ambiţioase. Simt că am pierdut saltul iniţial în care puteai pune o aplicaţie în Appstore şi să se întâmple o performanţă, fără marketing, dar nu s-a realizat acest lucru printr-o tracţiune deosebită.
- Disponibilitatea ridicată de capital e fără precedent în regiune. Un lucru destul de greşit înţeles este faptul că inovaţia înseamnă a face ceva diferit. Din contră, înseamnă a face ceva bine.
- Extrem de pozitiv este faptul că din ce în ce mai mulţi oameni pot face bani, deci pot investi în antreprenoriat.
- Cred că sunt mult mai mulţi bani pentru proiecte experimentale decât proiecte în sine.
