Business Hi-Tech

Din otelar a devenit salvator de companii falimentare

18.02.2004, 00:00 16



Michael Capellas, creatorul curentului "Revansa tocilarilor" in managementul american, este omul care a supervizat megafuziunea HP-Compaq de 20 de miliarde de dolari si cel care a scos din faliment gigantul WorldCom cu datorii de 41 de miliarde de dolari.



Lansat in afaceri in 1979, cand abia iesise de pe bancile Kent State University, Michael Capellas a debutat la compania Steel Republic, unde a lucrat atat in productie, cat si in echipa de analiza a activitatii. Capellas si-a urmat pasiunea pentru tehnologie si si-a schimbat apoi drumul profesional, devenind specialist IT. A urcat rapid, ajungand la numai 32 de ani unul din cei mai importanti manageri din domeniul IT din America. Astazi, la 50 de ani, Capellas ramane un foarte curtat manager, fiind chemat sa salveze WorldCom, care intrase sub protectia legii falimentului in urma unei fraude contabile de 11 miliarde de dolari. In numai cateva luni, el a reusit sa schimbe situatia, aducand gigantul telecom, prin serverele caruia trece jumatate din traficul de Internet mondial, din nou in profit. Worlcom a iesit din faliment la finalul anului trecut.



De departe insa, cele mai mari realizari le-a avut la Compaq, unde a lucrat vreme de aproape cinci ani si reusit sa urce compania pe primul loc in lume la vanzarile de computere. Capellas a reorientat activitatea companiei, promovand si serviciile, un domeniu atat de la moda acum in randul gigantilor IT. Din pacate insa, Compaq a pierdut suprematia in aprilie 2001, fiind depasita de Dell Computer si doar in urma fuziunii cu HP - in valoare de peste 20 de miliarde de dolari - a mai reusit sa prinda prima pozitie in topul mondial. Desi avea un fotoliu confortabil in cadrul noii companii, Capellas a preferat sa paraseasca Hewlett-Packard, alegand mult mai incitanta pozitie de sef al WorldCom.



Nici in alt loc unde a mai lucrat - la cel mare producator de solutii de management al afacerilor SAP- nu i-a mers prea rau, reusind ca director de vanzari pentru America sa semneze un contract cu General Motors de 1 miliard de dolari in 1996/1997. Asa a ajuns de altfel sa lucreze apoi la principalul rival al SAP, producatorul software Oracle. Insa nici aici nu a avut prea multa rabdare sa stea.





Treapta dupa treapta in interiorul Compaq



Venirea lui Capellas la Compaq Computer in 1998 a fost vazuta ca deschiderea unui nou trend in industria americana, tendinta care a fost botezata de analistii pietei drept "revansa tocilarilor". Practic, pentru prima oara companiile americane incepeau sa ia in serios departamentul IT, aducand oameni specializati in tehnologie sa controleze aceste segmente de activitate, in locul celor toba de management, dar care nu stiau cu ce se mananca lumea IT. Chiar daca ideea unui departament separat de IT devenise clara in anii '80, abia de la jumatatea anilor '90 managerul sistemelor informatice (CIO) a inceput sa devina un element activ in stabilirea strategiei companiei.



Sarcina principala a lui Capellas a devenit atunci transformarea sistemelor informatice ale Compaq pentru a acoperi nevoile noii ere a Internetului si a comertului electronic. Viziunea si cunoasterea mecanismelor care il fac pe client sa cumpere l-au ajutat pe Capellas sa inainteze rapid in posturi de conducere tot mai inalte.



Importanta postului de CIO a devenit si mai vizibila dupa ce Capellas, care fusese seful sistemelor IT ale companiei, a devenit in 1999 presedinte executiv al Compaq Computers. "A fost prima companie majora americana care a ridicat un manager IT in functia de director executiv. Dupa aceasta miscare, multi CIO au fost mai bine vazuti la nivelul conducerilor companiilor din SUA", spun analistii.



Experienta in managementul sistemelor IT l-a invatat pe Capellas multe lucruri. In primul rand, faptul ca exista costuri de depozitare si inventar mult prea mari. Iar aceasta a fost una din primele lui decizii ca director executiv. Capellas a dat unda verde pentru cheltuirea a 165 de milioane de dolari destinati imbunatatirii sistemului de livrare a computerelor Compaq pentru a reduce cheltuielile de depozitare si inventar care se ridicau la 2 miliarde de dolari pe an. "Cunoaste comportamentul clientilor si problemele de care se lovesc ei foarte bine, pentru ca si el a fost cumparator de sisteme Compaq", explica pe atunci Ted Enloe, unul din membrii consiliului de administratie.



Din 2000, Michael Capellas a primit si fotoliul de presedinte al companiei, acest post adaugandu-se celui de director executiv. Sub bagheta sa, compania a lansat cateva dintre cele mai inovatoare produse la acel moment, printre care Compaq iPaq Pocket PC, premiat in repetate randuri, Evo Ultraslim Desktop, desemnat cel mai bun PC prezentat la salonul Comdex in 2001, precum si importante solutii de stocare si servere de mare putere. De asemenea, el a lansat o politica agresiva de cumparare a distribuitorilor Compaq, pregatind astfel lantul propriu de distributie al companiei. Printre achizitii se numara si lantul Inacom, pentru care Compaq a platit 370 de milioane $ in 2000. "Distributia directa, asa cum face Dell, ajuta compania sa reduca costurile si permit vanzarea de echipamente la cerere", spunea un analist al pietei.





Preluarea de catre HP, un moment dur pentru Capellas



Fuziunea de 21 de miliarde de dolari intre HP si Compaq nu a fost un pas usor de realizat. Intai pentru ca unul din responsabilii companiei Hewlett-Packard s-a opus vehement: Walter Hewlett a fost greu de convins de reusita proiectului. Inca din 2001 el a fost impotriva acestei mega-fuziuni, iar proteste au existat si partea familiei Packard, spun sursele din piata. Pana la urma insa, tranzactia a mers mai departe si, in urma unui vot la limita, actionarii companiei si-au dat acordul in acest sens. Industria a fost bulversata de acest anunt, multi dintre analisti fiind pesimisti in privinta rezultatului. Fuziunea a dat roade insa, iar dupa primele 12 luni de reorganizare rezultatele s-au vazut. HP intrecea Dell in clasamentul furnizorilor de PC-uri la nivel mondial, devenind numarul unu.



Michael Capellas a ramas presedinte si membru in consiliul de administratie al noii companii, un gigant al lumii IT cu incasari anuale de 87 de miliarde de dolari. El a anuntat insa in noiembrie 2002, din nou spre surprinderea analistilor, ca paraseste aceasta functie. "S-a atins un punct normal, el si-a indeplinit promisiunea de a superviza fuziunea si acum simte ca e momentul sa plece mai departe", spunea atunci Carly Fiorina, sefa HP. Pentru ruperea contractului cu HP el primea atunci ca bonus 14 milioane de dolari de la gigantul IT si cam tot atat de la compania de destinatie, WorldCom.





Corabia nu se mai scufunda



Toata lumea a fost de acord: falimentul WorldCom se apropia ca amploare si rasunet de cel mai mare scandal din istoria corporatista a SUA - cel al Enron. Initial, neregulile fiscale descoperite de Comisia Federala care supervizeaza activitatea pe Wall Street (SEC) insumau cateva milioane de dolari. Insa pe masura ce s-a patruns in adancul problemei, anchetatorii au descoperit ca toate incasarile si profiturile companiei erau raportate eronat. Cu intentie, pentru a spori valoarea actiunilor WorldCom. Echipa de management a stiut tot timpul ce se intampla, pentru ca ei si-au vandut actiunile inainte de crah.



Frauda a fost estimata pana la urma la 11 miliarde de dolari, iar WorldCom a fost obligata sa isi revizuiasca in minus valoarea totala activelor cu 80 de miliarde de dolari la finalul lui 2002. Asta in conditiile in care datoriile companiei se cifrau la 41 de miliarde de dolari. WorldCom a intrat sub protectia legii falimentului, iar la scurt timp dupa aceea, Michael Capellas a fost adus pentru a salva situatia.



Primul lucru pe care l-a facut Capellas la noua companie? A incercat sa ii asigure pe clienti ca WorldCom va fi de acum inainte un partener serios si nu se vor mai repeta fraudele din trecut. El a anuntat inca de la inceput ca va incerca sa scoata compania de sub incidenta legii falimentului. De asemenea, a anuntat reducerea drastica a numarului de angajati, in cadrul noilor planuri de a rentabiliza la maximum activitatea companiei. Iar primul succes l-a avut redenumind compania MCI.





Optimism, in ciuda tuturor



Desi toata lumea privea sarcina de a reabilita WorldCom-MCI ca imposibila, Michael Capellas zambea. La CeBIT America, in 2003, el anuntat ca toate problemele se vor termina curand si ca industria telecom isi revine din perioada de scadere, companiile mari fiind favorizate. "Jucatorii mici vor putea fi fortati sa iasa de pe piata sau sa vanda", explica el. Capellas nota atunci si importanta noii tehnologii de telefonie prin Internet. "Avem o pozitie foarte buna pentru a furniza servicii de telefonie IP. Aici vrem sa ne pozitionam pe viitor", spunea el.



"Trebuie sa aveti incredere in faptul ca Internetul, serverele, PC-urile si telecomunicatiile devin tot mai importante atat pentru companii, cat si pentru clientii particulari. Cererea de pe piata va continua sa creasca", spunea el. Seful MCI sublinia ca in viziunea sa industria telecom va avea un rol central pe viitor, iar Internetul va continua sa se dezvolte. "Cei care astazi ignora tehnologia vor fi lasati in urma de concurentii lor care acum se pregatesc pentru urmatorul boom al industriei", a precizat el. Capellas a mai declarat ca are incredere in popularitatea serviciilor de acces la Internet de mare viteza (broadband).



Anul 2003, s-a dovedit pana la urma unul reusit pentru Capellas, MCI obtinand in noiembrie aprobarea pentru a iesi de sub incidenta falimentului. MCI a fost una din primele companii telecom care a prins contracte de reconstructie in Irak, dupa campania militara din primavara, chiar daca aceasta decizie a autoritatilor americane a fost criticata la acea vreme. La finalul anului, MCI avea incasari de 24,5 miliarde de dolari si un profit inainte de taxe de 800 de milioane de dolari.



Pentru acest an, Capellas si-a propus sa obtina decizia definitiva privind iesirea din faliment, iar MCI si-a stabilit targetul de incasari la 21 miliarde de dolari, cu un profit inainte de taxe de 1,1- 1,3 miliarde de dolari. De asemenea, compania va pregati un miliard de dolari pentru a plati o parte din datorii. Costurile privind reorganizarea au fost estimate la 100 de milioane de dolari.





Stratageme pentru consolidarea pozitiei



Pe langa restructurarea personalului si a modelului de business, Michael Capellas a trecut la refacerea imaginii si a conturilor MCI. El a primit anul acesta aprobarea Justitiei americane pentru a da in judecata fostii manageri, bancile de investitii care i-au ustinut, companiile de consultanta si toate celelalte firme implicate direct sau indirect in fraudele comise la fosta WorldCom.



Compania incearca astfel sa se distanteze de aceea perioada, in primul rand ca imagine si sa mai si recupereze o parte din bani. Conform anchetei, WorldCom a semnat contracte de milioane de dolari cu Salomon Brothers, grupul de investitii financiare, doar datorita faptului ca acestia ii plateau la fiecare contract o prima directorului general al WorldCom, Bernie Ebbers. Acesta a adunat peste 7,5 milioane de dolari din astfel de tranzactii ilegale, iar Michael Capellas incearca acum sa recupereze o parte din bani, actionandu-l in judecata.



De asemenea, justitia a acordat dreptul MCI de a cere daune din partea KPMG Peat Marwik, companie de consultanta financiara care alaturi de Citigroup a supervizat unele din afacerile ilegale si le-a dat unda verde. Operatorul ar putea astfel obtine daune de sute de milioane de dolari, spun analistii pietei, bani cu care ar putea sa-si plateasca o parte din datorii. dan.dragomir@zf.ro

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Comandă anuarul ZF TOP 100 companii antreprenoriale
AFACERI DE LA ZERO