De când Argentina a încheiat al 22-lea program cu FMI în 2022, ţara şi-a ratat toate ţintele fiscale, monetare şi legate de acumularea de rezerve. Guvernul ţării pune o scădere cu 20 miliarde de dolari a exporturilor pe seama secetei.
Deşi recunoaşte impactul secetei, FMI argumentează că guvernul argentinian a complicat situaţia prin pomparea de subvenţii energetice generoase în economie şi printr-un curs de schimb oficial care a diminuat în mod artificial costul importurilor.
Nu e de mirare că Argentina este din nou în pragul defaultului, scrie Hector Torres, fost director executiv în cadrul FMI, în cadrul unei opinii publicate de Financial Times.
Guvernul ţării speră ca FMI să deblocheze în scurt timp 7,5 miliarde de dolari. Dar chiar şi aşa, banii nu vor rămâne în Argentina. Aceştia va trebui folosiţi pentru a rambursa creditele de urgenţă luate de la China, Qatar şi Development Bank of Latin America (CAF).
Argentina şi FMI au ajuns la sfârşitul lunii iulie la un acord last-minute prin care s-a evitat ca economia sud-americană să aibă creanţe către fond, oferind o oarecare stabilitate înaintea alegerilor prezidenţiale cruciale din octombrie, potrivit Financial Times.
După trei luni de negocieri intense, încetinite de ezitarea guvernului peronist de a implementa politici nepopulare înaintea alegerilor, echipa tehnică a FMI a căzut de acord să deblocheze încă 7,5 miliarde de dolari din programul său de creditare.
Conform Bloomberg, investitorii sunt atât de siguri că Argentina se îndreaptă către un al default, al zecelea, pentru că ţara nu a reuşit să-şi consolideze rezervele internaţionale înaintea unui val de plăţi legate de obligaţiuni ce va începe anul viitor. Rezervele băncii centrale au atins un minim pe 17 ani, cu economia îndreptându-se către a şasea recesiune dintr-un deceniu.
Pentru mulţi argentinieni, perioadele de după defaulturi au fost dezastruoase, cu şomajul crescând puternic, iar inflaţia revenind în forţă, scrie BBC. PIB-ul ţării a scăzut dramatic, iar proporţia argentinienilor care trăiesc în sărăcie a urcat puternic.
Jucători financiari puternici au consemnat de asemenea pierderi. Însă consecinţele nu au fost dezastruoase. Ce s-ar întâmpla însă dacă mai multe ţări aflate în curs de dezvoltare ar intra în default?
Libanul, Sri Lanka, Rusia, Surinam şi Zambia sunt deja în default, Belarus este în pragul defaultului, iar cel puţin alte 12 ţări sunt în zona de pericol în condiţiile în care costurile în creştere de finanţare, inflaţia şi datoriile din ce în ce mai mari alimentează temerile privind un posibil colaps economic.
Analiştii calculează că datorii de peste 400 miliarde de dolari sunt în joc.
