Cu toate că moneda unică a Europei s-a apreciat substanţial de la începutul anului datorită rezolvării pentru moment a problemelor Greciei, cei mai precişi "prezicători" de pe piaţa valutară se aşteaptă la un declin de 5% al euro în faţa dolarului până la sfârşitul anului, ei anticipând că reducerile de cheltuieli la care s-au angajat state precum Spania şi Italia vor reîmprospăta forţa crizei datoriilor şi vor aduce regiunea în recesiune.
"Unul dintre motivele pentru care euro s-a întărit a fost progresul făcut de europeni în lupta cu criza datoriilor şi o oarecare îmbunătăţire pe piaţa obligaţiunilor europene, dar ne apropiem de sfârşitul acestui val de optimism. Euro va slăbi, în condiţiile în care încetinirea creşterii economice sau chiar lipsa creşterii va afecta încrederea", a afirmat Nick Bennenbroek, şeful diviziei de strategie valutară a Wells Fargo.
Euro s-a întărit cu aproape 3% în primul trimestru, cea mai bună performanţă trimestrială din ultimele 12 luni care vine în condiţiile în care Grecia a obţinut de la Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional cel de-al doilea pachet de bailout, Atena a negociat cu succes cu creditorii privaţi cel mai mare schimb de obligaţiuni din lume, iar BCE a furnizat finanţare record băncilor din zona euro cu care s-a evitat apariţia unei noi crize financiare. Fondurile nu au ajuns însă în economia reală deoarece băncile au folosit banii în principal pentru a cumpăra obligaţiunile statelor de origine, ceea ce a redus presiunile de pe piaţa datoriilor suverane, şi pentru a-şi consolida situaţia financiară.
Efectele benefice ale finanţării încep să dispară, iar multe state europene contemplează spectrul recesiunii, în timp ce economia SUA, cea mai mare a lumii, creşte cu cel mai rapid ritm din ultimii doi ani.
SUA avansează, zona euro scade
Economia are în faţă noi pericole, în contextul în care costurile de finanţare ale Spaniei şi Italiei cresc, a declarat la începutul lunii Mario Draghi, preşedintele BCE.
Măsurile de austeritate luate de statele din zona euro scufundă uniunea monetară într-o nouă recesiune, ceea ce trezeşte îngrijorări că BCE va introduce noi măsuri anticriză. "Europa îşi reduce datoriile, a îmbrăţişat austeritatea, iar economia evoluează foarte slab. Astfel, se creează situaţia în care BCE va recurge, probabil, la noi măsuri de relaxare, iar Rezerva Federală a SUA rămâne în aşteptare. Diferenţele dintre dobânzi vor fi în favoarea dolarului", apreciază Richard Franulovich, analist la Westpac.
Economia zonei euro se va comprima cu 0,4% anul acesta, potrivit mediei estimărilor mai multor analişti chestionaţi de Bloomberg. Anul trecut economia a avansat cu 1,5%. În SUA, în schimb, Produsul Intern Brut va creşte, probabil, cu 2,2% anul acesta, cel mai rapid avans de după 2010. Analiştii se aşteaptă, de asemenea, ca BCE să menţină dobânda de refinanţare la 1% până cel puţin în al treilea trimestru al anului viitor.
Lupta Spaniei cu deficitul
Premierul spaniol Mariano Rajoy, văzut până nu demult ca un rebel împotriva austerităţii cerute de UE, a intensificat eforturile de a asigura investitorii că poate aduce deficitul bugetar sub control, în condiţiile în care guvernul încearcă să evite ca ţara să devină al patrulea membru al zonei euro care cere ajutor financiar extern.
Rajoy intenţionează să economisească peste zece miliarde euro din fondurile alocate programelor de educaţie şi sănătate şi să accelereze vânzarea de participaţii la bănci. Guvernul încearcă să reducă deficitul bugetar la 5,3% din PIB anul acesta de la 8,5% din PIB anul trecut. Ţinta iniţială de deficit pentru 2012 a fost de 4,4% din PIB, însă aceasta a fost schimbată după ce Rajoy a anunţat că Spania nu o poate atinge şi a caracterizat ca sinucidere austeritatea cerută de UE.
Investitorii, care se tem că Madridul nu va putea efectua cea mai mare reducere de deficit din ultimele trei decenii, au împins săptămâna trecută randamentele obligaţiunilor spaniole la cel mai mare nivel de după decembrie. Rajoy s-a referit de două ori săptămâna trecută la posibilitatea ca Spania să ceară un program de bailout. Pentru 2013 ţinta de deficit bugetar este de 3% din PIB. Guvernul estimează că datoria va ajunge la aproape 80% anul acesta din cauza celor mai dure măsuri de austeritate din ultimele trei decenii.
Americanul Charles Dallara, şeful Institutului de Finanţe Internaţionale şi totodată personajul care a negociat de partea creditorilor schimbul de obligaţiuni greceşti, a avertizat că Europa se concentrează prea mult pe austeritate, ceea ce pune în pericol revenirea economică.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
